vineri, 5 decembrie 2008
Carpatica mai cere 2,7 mil. euro de la actionari
Banca Carpatica (BCC) din Sibiu, controlata de omul de afaceri Ilie Carabulea (foto), propune actionarilor o noua majorare de capital, cu 10 mil. lei (2,7 mil. euro), prin aport in numerar, valoarea totala a capitalului social putand ajunge, prin aceasta operatiune, la peste 200 de mil. lei (55,4 mi euro). Propunerea Consiliului de Administratie al bancii urmeaza sa fie analizata de actionari la 31 mai. Operatiunea vizeaza emiterea a 100 mil. titluri cu o valoare nominala de 0,1 lei si o prima de emisiune de 0,02 lei, se arata intr-un convocator al institutiei de credit remis miercuri Bursei de Valori Bucuresti. Noile titluri vor fi oferite spre subscriere actionarilor, proportional cu participatia fiecaruia, in raport de 5,6 unitati noi pentru 100 de actiuni detinute. Investitorii bancii au fost convocati pentru sambata sa analizeze alta propunere a Consiliului de Administratie, in legatura cu o majorare a capitalului de 12,68 mil. lei, prin capitalizarea rezervelor si utilizarea unor prime de emisiune din alte majorari. Capitalul ar creste astfel de la 178,81 mil. lei la 191,49 mil. lei.
Socot si-a bugetat afaceri si profit cu 32% mai mici
Firma de constructii hidrotehnice Socot Targu Mures (SCTO) si-a bugetat pentru acest an venituri totale de 71,2 mil. lei (20,3 mil. euro), cu 32,6% mai mici comparativ cu cele realizate in 2007. Profitul brut al companiei este asteptat sa inregistreze in aceeasi perioada o scadere similara, la 2,1 m lei (0,6 mil. euro). Socot va distribui in acest an circa 0,97 mil. lei pentru dividende, din profitul realizat anul trecut, care s-a ridicat la 2,5 mil. lei.
Cresterile de afara indeamna brokerii sa spere la o revenire
Bursa a inchis pe "verde" ziua de tranzactionare de vineri, inregistrand cresteri usoare ale principalilor indici, pe fondul unei lichiditati scazute, cresterile survenind in ultimele minute ale sedintei.
Indicele general al pietei, BET-C, a crescut vineri cu 0,5%, in vreme ce indicele celor mai lichide companii din piata, BET, a urcat cu 0,7%. SIF-urile au continuat sa se aprecieze usor, indicele de ansamblu al acestora, BET-FI, adaugand circa 0,4%.
Indicele general al pietei, BET-C, a crescut vineri cu 0,5%, in vreme ce indicele celor mai lichide companii din piata, BET, a urcat cu 0,7%. SIF-urile au continuat sa se aprecieze usor, indicele de ansamblu al acestora, BET-FI, adaugand circa 0,4%.
Actionarii decid saptamana aceasta ce fac cu 750 mil. euro
Actionarii celor mai mari companii de la Bursa vor discuta saptamana aceasta distribuirea de dividende si actiuni gratuite in valoare de peste 2,7 mld. lei (750 mil. euro), dar si bugetele pe 2008.
Aproape jumatate din cele 62 de companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) vor derula in aceasta saptamana adunari generale ale actionarilor (AGA) in care se vor dezbate situatiile financiare si rapoartele administratorilor pe 2007, distribuirea profiturilor si bugetele de venituri si cheltuieli precum si investitiile pe 2008.
Cele mai asteptate sunt adunarile generale ale actionarilor de la Petrom, BRD si Banca Transilvania, programate pentru maine, dar si intrunirile actionarilor de la SIF-uri, care vor avea loc miercuri.
Aproape jumatate din cele 62 de companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) vor derula in aceasta saptamana adunari generale ale actionarilor (AGA) in care se vor dezbate situatiile financiare si rapoartele administratorilor pe 2007, distribuirea profiturilor si bugetele de venituri si cheltuieli precum si investitiile pe 2008.
Cele mai asteptate sunt adunarile generale ale actionarilor de la Petrom, BRD si Banca Transilvania, programate pentru maine, dar si intrunirile actionarilor de la SIF-uri, care vor avea loc miercuri.
Fortius Finance vinde 1% din BVB cu 2,66 mil. euro
Societatea de brokeraj Fortius Finance a scos la vanzare un pachet de 53.226 de actiuni ordinare ale Bursei de Valori Bucuresti (BVB) la pretul de 180 lei/actiune. Pachetul reprezinta 1,07% din capitalul social al BVB, iar pretul total cerut de societatea de brokeraj este de 2,66 mil. euro.
Daca Fortius va gasi cumparatori la acest pret, valoarea BVB ar putea urca la 890 mil. lei (247 mil. euro). Pana acum, cel mai mare pret la care s-au realizat tranzactii cu actiuni BVB a fost de 177 lei/actiune, indicand o valoare de 875 mil. lei (240 mil. euro) a companiei.
Daca Fortius va gasi cumparatori la acest pret, valoarea BVB ar putea urca la 890 mil. lei (247 mil. euro). Pana acum, cel mai mare pret la care s-au realizat tranzactii cu actiuni BVB a fost de 177 lei/actiune, indicand o valoare de 875 mil. lei (240 mil. euro) a companiei.
Gazele au urcat productia Petrom in T1
Productia de hidrocarburi a Petrom (SNP) a urcat in primul trimestru (T1) din acest an cu 1,5% comparativ cu ultimele trei luni din 2007, pana la 198.000 barili/zi, prima crestere cantitativa inregistrata de companie in ultimul an.
Fata de aceeasi perioada din 2007, productia Petrom s-a diminuat in primul trimestru cu aproape 2%, de la 202.000 barili/zi in primele trei luni ale lui 2007.
Fata de aceeasi perioada din 2007, productia Petrom s-a diminuat in primul trimestru cu aproape 2%, de la 202.000 barili/zi in primele trei luni ale lui 2007.
Condmag vede un profit de 2,5 ori mai mare
Condmag Brasov (COMI) estimeaza pentru acest an un profit brut de 14,4 mil. lei (4,1 mil. euro), de 2,5 ori mai ridicat comparativ cu cel obtinut anul trecut, de 5,8 mil. lei (1,7 mil. euro). Veniturile si cheltuielile companiei sunt prognozate sa stagneze in aceeasi perioada, la 230 mil. lei (65,7 mil. euro), respectiv 215,6 mil. lei. Profitul net realizat in 2007, in suma de 4,6 mil. lei, va fi folosit pentru finantarea activitatilor curente si asigurarea rezervelor de capital, se arata intr-un raport al Condmag. Cifra de afaceri a societatii s-a dublat in 2007, la 214,7 mil. lei (61,3 mil. euro). Condmag are programate, pentru perioada 2007-2009, investitii de 25 mil. euro, din care pentru 2008 va aloca 13,9 mil. euro.
Oferta Teraplast a fost suprasubscrisa cu 4%
Oferta producatorului de materiale pentru constructii Teraplast Bistrita (TRP) a fost suprasubscrisa cu 4%, investitorii solicitand actiuni in valoare totala de 56 mil. lei (15,4 mil. euro), potrivit datelor prezentate de reprezentantii Raiffeisen Capital & Investment (RCI), intermediarul operatiunii. In cadrul operatiunii au fost subscrise 51,42 mil. actiuni ale companiei. Teraplast a oferit spre subscriere 49,6 mil. actiuni, reprezentand 20% din capitalul social al societatii inainte de majorarea de capital. "Din punct de vedere valoric, oferta a fost suprasubscrisa cu 13%", a declarat Dana Mirela Ionescu, presedintele RCI. Ea a precizat ca actiunile Teraplast ar putea fi tranzactionate pe Bursa incepand cu luna mai. Potrivit unor surse din piata Raiffeisen Zentralbank a fost printre principalii investitori care au subscris in oferta. Pretul de vanzare a fost stabilit la limita inferioara, de un leu/actiune.
luni, 24 noiembrie 2008
De ce ignora Carlsberg America
panourile sale din Europa ca este "probably the best beer in the world"... insa in viziunea producatorului danez, lumea aceasta nu include Statele Unite: Carlsberg abia isi face reclama pe cea mai importanta piata a berii din lume, dupa vanzari, si nu a exportat in SUA in cea mai mare parte a istoriei sale de 156 de ani.
"Nu intentionez sa jignesc americanii, dar credem ca putem fi producator global de succes si fara Statele Unite", a spus Nils Andersen, directorul executiv Carlsberg, al cincilea producator de bere din lume. In opinia lui Andersen, pentru Calsberg este mai coerent sa se concentrezepe pietele aflate in crestere rapida, din Europa de Est, Rusia si Asia. E nevoie de decenii intregi si de bugete consistente pentru a construi un brand in Statele Unite, precizeaza Andersen pentru Wall Street Journal Europe, adaugand ca ar prefera sa investeasca pe piete unde Carlsberg este deja cunoscut.
De fapt, piata americana este plasata atat de jos, pe lista de prioritati a producatorului danez, incat acesta nu a comandat inca un studiu de piata pentru Statele Unite, dar a initiat un studiu pentru piata berii din Serbia. Pe masura ce alti producatori de renume arunca in joc sume importante pentru a castiga o portie cat mai consistenta din piata americana, unii analisti se intreaba daca nu cumva Carlsberg ar trebui sa faca acelasi lucru.
Importanta berii premium
Americanii sunt considerati cei mai mari snobi, cand vine vorba de bere. La barurile exclusiviste din New york si San Francisco unii clienti dau 7$ pe un pahar de bere importata din Europa, chiar daca majoritatea acestor marci, printre care si Carlsberg, au costuri de productie similare cu cele ale brandurilor mai ieftine.
Piata berii de import, pe segmentul premium, a avut cea mai rapida crestere in 2002 in SUA, de 5,9% fata de ritmul de 0,9% cu care s-a dezvoltat restul pietei. "Producatorii globali care ignora piata americana o fac pe propria raspundere", considera Nicole van Putten, analist specializat pe piata berii, la Fortis bank.Van Putten estimeaza ca actiunile Carlsberg sunt cotate in Danemarca cu circa 10% mai slab decat actiunile brandurilor globale rivale, care sunt promovate activ in SUA.
Strategie orientata spre Europa
Desi berea Carlsberg se vinde in SUA din anii 1960, iar producatorul danez ar fi avut timp sa-si construiasca brandul timp de patru decenii, daca ar fi vrut, Carlsberg a preferat intotdeauna Europa, in detrimentul Statelor Unite. In opinia unor analisti cea mai mare greseala a danezilor este utilizarea diviziei Labatt, apartinand rivalului Interbrew, drept canal de distributie in SUA. Astfel, pe piata americana de 2,4 miliarde litri anual, Carlsberg vinde doar 2,8 milioane litri, fata de vanzarile de 500 milioane litri ale olandezilor de la Heineken, sau fata de cele sapte milioane de litri vanduti de Stella Artois anual.
Pe piata americana, Carlsberg nu se bucura nici macar de statutul de bere importata, deoarece este fabricata pe o platforma Labatt din Canada, o alta greseala strategica dupa multi analisti. Andersen spune ca, prin licentierea distributiei catre Interbrew, Carlsberg economiseste bani, pentru ca nu trebuie sa exporte berea direct din Danemarca, ci poate folosi aceeasi reteta pentru a o produce in Canada.
Strategia companiei a produs rezultate variate: in vreme ce vanzarile grupului au crescut cu 50%an ultimii cinci ani, la 6,5 miliarde euro, profitul net a scazut cu 34% in primul semestru al acestui an, la 67,6 milioane euro.
"Nu intentionez sa jignesc americanii, dar credem ca putem fi producator global de succes si fara Statele Unite", a spus Nils Andersen, directorul executiv Carlsberg, al cincilea producator de bere din lume. In opinia lui Andersen, pentru Calsberg este mai coerent sa se concentrezepe pietele aflate in crestere rapida, din Europa de Est, Rusia si Asia. E nevoie de decenii intregi si de bugete consistente pentru a construi un brand in Statele Unite, precizeaza Andersen pentru Wall Street Journal Europe, adaugand ca ar prefera sa investeasca pe piete unde Carlsberg este deja cunoscut.
De fapt, piata americana este plasata atat de jos, pe lista de prioritati a producatorului danez, incat acesta nu a comandat inca un studiu de piata pentru Statele Unite, dar a initiat un studiu pentru piata berii din Serbia. Pe masura ce alti producatori de renume arunca in joc sume importante pentru a castiga o portie cat mai consistenta din piata americana, unii analisti se intreaba daca nu cumva Carlsberg ar trebui sa faca acelasi lucru.
Importanta berii premium
Americanii sunt considerati cei mai mari snobi, cand vine vorba de bere. La barurile exclusiviste din New york si San Francisco unii clienti dau 7$ pe un pahar de bere importata din Europa, chiar daca majoritatea acestor marci, printre care si Carlsberg, au costuri de productie similare cu cele ale brandurilor mai ieftine.
Piata berii de import, pe segmentul premium, a avut cea mai rapida crestere in 2002 in SUA, de 5,9% fata de ritmul de 0,9% cu care s-a dezvoltat restul pietei. "Producatorii globali care ignora piata americana o fac pe propria raspundere", considera Nicole van Putten, analist specializat pe piata berii, la Fortis bank.Van Putten estimeaza ca actiunile Carlsberg sunt cotate in Danemarca cu circa 10% mai slab decat actiunile brandurilor globale rivale, care sunt promovate activ in SUA.
Strategie orientata spre Europa
Desi berea Carlsberg se vinde in SUA din anii 1960, iar producatorul danez ar fi avut timp sa-si construiasca brandul timp de patru decenii, daca ar fi vrut, Carlsberg a preferat intotdeauna Europa, in detrimentul Statelor Unite. In opinia unor analisti cea mai mare greseala a danezilor este utilizarea diviziei Labatt, apartinand rivalului Interbrew, drept canal de distributie in SUA. Astfel, pe piata americana de 2,4 miliarde litri anual, Carlsberg vinde doar 2,8 milioane litri, fata de vanzarile de 500 milioane litri ale olandezilor de la Heineken, sau fata de cele sapte milioane de litri vanduti de Stella Artois anual.
Pe piata americana, Carlsberg nu se bucura nici macar de statutul de bere importata, deoarece este fabricata pe o platforma Labatt din Canada, o alta greseala strategica dupa multi analisti. Andersen spune ca, prin licentierea distributiei catre Interbrew, Carlsberg economiseste bani, pentru ca nu trebuie sa exporte berea direct din Danemarca, ci poate folosi aceeasi reteta pentru a o produce in Canada.
Strategia companiei a produs rezultate variate: in vreme ce vanzarile grupului au crescut cu 50%an ultimii cinci ani, la 6,5 miliarde euro, profitul net a scazut cu 34% in primul semestru al acestui an, la 67,6 milioane euro.
Un fruct care nu s-a copt inca
Peste 50 de zile se implineste un an de la unul dintre cele mai importante evenimente economice de dupa '89: liberalizarea pietei comunicatiilor. Entuziasmul facil de la inceput, cand romanul abia astepta sa arunce telefonul RomTelecom si sa il primeasca pe al unui alt operator mai prietenos, a fost inlocuit treptat cu observatii mai lucide.
Nici nu avea cum sa fie altfel: monopolul in telecom nu e o statuie pe care s-o darami peste noapte. Avem de-a face cu una dintre cele mai pretentioase industrii si, in plus, am pornit la "revolutie" in momentul cand piata mondiala era in recesiune. Mai mult, desi suntem - iertata fie comparatia - inaintea Bulgariei in acest sens, la liberalizare s-a pornit oarecum heirupist - spre deosebire, spre exemplu de Cehia- care a avut parte de o perioada generoasa de pregatire.Totusi, castigurile liberalizarii sunt certe si am putea spune surprinzatoare data fiind lentoarea generala cu care se schimba economia autohtona. Asistam deja la competitie reala pe doua segmente. Primul il reprezinta convorbirile internationale.
La 1 ianuarie a aparut, oficial, primul operator care a oferit "la tot poporul" minute extrem de ieftine pe extern. Ulterior, companiile de telefonie mobila au taiat si ele preturile. In fine, RomTelecom, vazand ca pierde trafic, a facut acelasi lucru. Astfel, in zece luni, preturile la convorbirile externe au scazut semnificativ, iar comunicatiile internationale nu mai sunt un lux, nici pentru companii, nici pentru utilizatorul de rand. Al doilea castig, poate cel mai important, il avem in comunicatiile de business. Companiile au acum de unde sa aleaga pachete integrate de servicii. Oferta este destul de diversa, ceea ce se traduce nu numai in preocuparile furnizorilor pentru calitate, bonusuri s.a.m.d., ci si pentru competitivitate in domeniul tarifelor. Iar comunicatiile sunt o parte importanta in structura generala a costurilor pentru mai toate firmele.
Analistii pietei afirma, aproape unanim, ca anul viitor vom simti cu adevarat efectele liberalizarii, in urma semnificativelor investitii incepute anul acesta, printre care si cea anuntata la POSTelecom, cea mai mare dintre cele facute de chinezi in Romania.
Demonopolizarea telecomului romanesc a fost tema a zeci de conferinte si seminarii. A fost explicata in zeci de mii de pagini. Am asistat si la lansarea, cu mare publicitate, a catorva proiecte utopice.Dincolo de toate acestea, schimbarile sunt deja vizibile, iar anul urmator va aduce fara indoiala maturitate in aceasta industrie. Macar daca si economia romaneasca, in ansamblul ei, s-ar misca cu viteza comunicatiilor. Acestea sunt si ratiunile pentru care prezentam si astazi cateva puncte de vedere despre fenomenul demonopolizarii telecom.
Nici nu avea cum sa fie altfel: monopolul in telecom nu e o statuie pe care s-o darami peste noapte. Avem de-a face cu una dintre cele mai pretentioase industrii si, in plus, am pornit la "revolutie" in momentul cand piata mondiala era in recesiune. Mai mult, desi suntem - iertata fie comparatia - inaintea Bulgariei in acest sens, la liberalizare s-a pornit oarecum heirupist - spre deosebire, spre exemplu de Cehia- care a avut parte de o perioada generoasa de pregatire.Totusi, castigurile liberalizarii sunt certe si am putea spune surprinzatoare data fiind lentoarea generala cu care se schimba economia autohtona. Asistam deja la competitie reala pe doua segmente. Primul il reprezinta convorbirile internationale.
La 1 ianuarie a aparut, oficial, primul operator care a oferit "la tot poporul" minute extrem de ieftine pe extern. Ulterior, companiile de telefonie mobila au taiat si ele preturile. In fine, RomTelecom, vazand ca pierde trafic, a facut acelasi lucru. Astfel, in zece luni, preturile la convorbirile externe au scazut semnificativ, iar comunicatiile internationale nu mai sunt un lux, nici pentru companii, nici pentru utilizatorul de rand. Al doilea castig, poate cel mai important, il avem in comunicatiile de business. Companiile au acum de unde sa aleaga pachete integrate de servicii. Oferta este destul de diversa, ceea ce se traduce nu numai in preocuparile furnizorilor pentru calitate, bonusuri s.a.m.d., ci si pentru competitivitate in domeniul tarifelor. Iar comunicatiile sunt o parte importanta in structura generala a costurilor pentru mai toate firmele.
Analistii pietei afirma, aproape unanim, ca anul viitor vom simti cu adevarat efectele liberalizarii, in urma semnificativelor investitii incepute anul acesta, printre care si cea anuntata la POSTelecom, cea mai mare dintre cele facute de chinezi in Romania.
Demonopolizarea telecomului romanesc a fost tema a zeci de conferinte si seminarii. A fost explicata in zeci de mii de pagini. Am asistat si la lansarea, cu mare publicitate, a catorva proiecte utopice.Dincolo de toate acestea, schimbarile sunt deja vizibile, iar anul urmator va aduce fara indoiala maturitate in aceasta industrie. Macar daca si economia romaneasca, in ansamblul ei, s-ar misca cu viteza comunicatiilor. Acestea sunt si ratiunile pentru care prezentam si astazi cateva puncte de vedere despre fenomenul demonopolizarii telecom.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
