Prima Casă va demara, cel târziu, la jumătatea lui iulie, susţine ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea. Până pe 2 iulie, Ministerul Finanţelor şi Ministerul pentru IMM-uri vor semna un ordin comun prin care va fi stabilită convenţia de implementare a programului. Apoi, cele 20 de bănci eligibile vor semna, individual, convenţia de garantare cu Fondul de Garantare a creditelor.
"Am putea spune că azi, în România, în urma aplicării acestui program
, cu un avans de 3000 de euro un român poate cumpăra o casă
. În plu, faţă de celelalte credite
ipotecare, costurile aferente programului sunt mai scăzute cu 42%, până la 49% faţă de situaţia actuală", a declarat ministrul de Finanţe Gheorghe Pogea.
Costurile reduse din cadrul programului "Prima
Casă" ar putea duce la o scădere generală a dobânzilor la credite, susţine analistul economic Aurelian Dochia: "Se va observa o scădere a dobânzilor care probabil se vor înscrie într-o tendinţă mai generală de scădere a dobânzilor din a doua parte a anului."
Aurelian Dochia este de părere că programul Prima Casă reprezintă o oportunitate pentru sistemul bancar românesc.
duminică, 16 august 2009
Hidrologii au emis cod galben de inundaţii pe râurile Buzău şi Ialomiţa
Hidrologii au emis cod galben de inundaţii pe râurile Buzău şi Ialomiţa. Avertizarea a intrat în vigoare astăzi, 29 iunie, ora 16.00 şi este valabilă până mâine, 30.06.2009, ora 07.00.
Având în vedere estimările meteorologice pentru următoarele ore, care prevăd averse, cu caracter torenţial ce pot depăşi local 20-25 l/mp, izolat 50 l/mp, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi formarea de viituri rapide
ce pot avea efect de inundaţii locale şi creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din bazinele hidrografice: Buzău şi Ialomiţa, aferente judeţelor Buzău şi Prahova
.
Având în vedere estimările meteorologice pentru următoarele ore, care prevăd averse, cu caracter torenţial ce pot depăşi local 20-25 l/mp, izolat 50 l/mp, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi formarea de viituri rapide
ce pot avea efect de inundaţii locale şi creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din bazinele hidrografice: Buzău şi Ialomiţa, aferente judeţelor Buzău şi Prahova
.
Şase medalii la Olimpiada Balcanică de Matematică pentru Juniori, obţinute de România
La cea de-a XIII-a ediţie a Olimpiadei Balcanice de Matematică pentru Juniori, elevii români au câştigat două medalii de aur şi patru de argint, informează ministerul Educaţiei. Olimpiada s-a desăşurat în Bosnia-Herţegovina, la Sarajevo, în perioada 25 - 30 iunie 2009.
Medalie de aur au luat:
-Dan Dănăilă, elev în clasa a VIII-a la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi.
-Omer Cerrahoglu, elev în clasa a VII-a la Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” din Baia Mare.
Medaliile de argint au luat:
-Lucia Ştefana Aniţa, elevă în clasa a VIII-a la Colegiul Naţional „C. Negruzzi” din Iaşi.
-Monica Foszto, clasa a VIII-a la Colegiul Naţional din Iaşi.
-Petru Constantinescu, clasa a VIII-a la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti.
-Florin Mihai Barbu, clasa a VIII-a la Şcoala „Nicolae Titulescu” din Caracal.
La această competiţie au participat 86 de concurenţi din 14 ţări. România a fost reprezentată de şase elevi, fiecare dintre ei câştigăng câte o medalie.
Medalie de aur au luat:
-Dan Dănăilă, elev în clasa a VIII-a la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi.
-Omer Cerrahoglu, elev în clasa a VII-a la Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” din Baia Mare.
Medaliile de argint au luat:
-Lucia Ştefana Aniţa, elevă în clasa a VIII-a la Colegiul Naţional „C. Negruzzi” din Iaşi.
-Monica Foszto, clasa a VIII-a la Colegiul Naţional din Iaşi.
-Petru Constantinescu, clasa a VIII-a la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti.
-Florin Mihai Barbu, clasa a VIII-a la Şcoala „Nicolae Titulescu” din Caracal.
La această competiţie au participat 86 de concurenţi din 14 ţări. România a fost reprezentată de şase elevi, fiecare dintre ei câştigăng câte o medalie.
Procurorii au inceput urmarirea penala in afacerea "Loganul de 70.000 de euro"
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au inceput urmarirea penala in dosarul
"Loganuri de 70.000 de euro", in rem. "In dosarul penal care face obiectul solicitarii dvs., la data de 7 ianuarie 2009, procurorii DNA au dispus inceperea urmaririi penale in rem pentru tentativa la infractiunea prevazuta de art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 modificata, iar ulterior s-a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico-stiintifica in conformitate cu prevederile OUG 43/2002 modificata si cele ale Codului de procedura penala", comnica Biroul
de Informare si Relatii Publice al DNA, citat de Mediafax, potrivit Antena3.
Cele 27 de contracte incheiate de Politia Romana vizau achizitionarea a 2.923 de autospeciale. Intre altele, urmau sa fie cumparate 392 de Loganuri la 70.958 de euro bucata si 449 de Loganuri la 52.423 de euro. Politia a mai comandat autoturisme
BMW, Volkswagen, Mitsubishi, Opel, Mercedes, Nissan, Skoda si patru autobuze Scania 310.
Preturile pentru aceste masini depasesc cu mult cele ale varfurilor productiei de serie. Explicatia furnizata a fost ca de vina ar fi dotarile suplimentare, specific necesitatilor Politiei. O autospeciala Mercedes Vito a fost achizitionata de IGPR cu 130.620 de euro, in timp ce o autospeciala BMW dotata cu tot felul de sisteme de monitorizare si supraveghere a traficului
urma sa fie achizitionata cu 112.000 de euro.
"in rem" - concept folosit pentru a determina intinderea efectelor unor acte procesuale (ex. urmarirea penala poate incepe in rem, nefiind necesara pentru luarea acestei masuri cunoasterea persoanei faptuitorului, fiind suficient doar ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala).
"Loganuri de 70.000 de euro", in rem. "In dosarul penal care face obiectul solicitarii dvs., la data de 7 ianuarie 2009, procurorii DNA au dispus inceperea urmaririi penale in rem pentru tentativa la infractiunea prevazuta de art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 modificata, iar ulterior s-a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico-stiintifica in conformitate cu prevederile OUG 43/2002 modificata si cele ale Codului de procedura penala", comnica Biroul
de Informare si Relatii Publice al DNA, citat de Mediafax, potrivit Antena3.
Cele 27 de contracte incheiate de Politia Romana vizau achizitionarea a 2.923 de autospeciale. Intre altele, urmau sa fie cumparate 392 de Loganuri la 70.958 de euro bucata si 449 de Loganuri la 52.423 de euro. Politia a mai comandat autoturisme
BMW, Volkswagen, Mitsubishi, Opel, Mercedes, Nissan, Skoda si patru autobuze Scania 310.
Preturile pentru aceste masini depasesc cu mult cele ale varfurilor productiei de serie. Explicatia furnizata a fost ca de vina ar fi dotarile suplimentare, specific necesitatilor Politiei. O autospeciala Mercedes Vito a fost achizitionata de IGPR cu 130.620 de euro, in timp ce o autospeciala BMW dotata cu tot felul de sisteme de monitorizare si supraveghere a traficului
urma sa fie achizitionata cu 112.000 de euro.
"in rem" - concept folosit pentru a determina intinderea efectelor unor acte procesuale (ex. urmarirea penala poate incepe in rem, nefiind necesara pentru luarea acestei masuri cunoasterea persoanei faptuitorului, fiind suficient doar ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala).
89 de elevi au fost prinşi copiind la proba scrisă de limba şi literatura română la bac
89 de elevi din toată ţara au fost eliminaţi din examen pentru tentative de copiat
la prima probă scrisă a bacalaureatului, cea de limba şi literatura română, au precizat reprezentanţii Ministerului Educaţiei.
"Elevii eliminaţi au încercat să copieze fie după fiţuici, fie au păstrat telefonul mobil, deşi acest lucru era interzis. Am avut cazuri care deja devin clasice, ceasul
care afişează texte, respectiv subiectele rezolvate. Nu au fost atât de mulţi elevi eliminaţi, este vorba de unul la o mie, însă profesorii supraveghetori au fost exigenţi şi şi-au făcut datorie", a precizat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Marian Banu.
Ministerul Educaţiei a actualizat lista elevilor eliminaţi din examen la proba scrisă de limba română, numărul elevilor eliminaţi ajungând la 89. Dintre aceştia, 24 sunt din Bucureşti.
la prima probă scrisă a bacalaureatului, cea de limba şi literatura română, au precizat reprezentanţii Ministerului Educaţiei.
"Elevii eliminaţi au încercat să copieze fie după fiţuici, fie au păstrat telefonul mobil, deşi acest lucru era interzis. Am avut cazuri care deja devin clasice, ceasul
care afişează texte, respectiv subiectele rezolvate. Nu au fost atât de mulţi elevi eliminaţi, este vorba de unul la o mie, însă profesorii supraveghetori au fost exigenţi şi şi-au făcut datorie", a precizat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Marian Banu.
Ministerul Educaţiei a actualizat lista elevilor eliminaţi din examen la proba scrisă de limba română, numărul elevilor eliminaţi ajungând la 89. Dintre aceştia, 24 sunt din Bucureşti.
Primarul din Constanta nu mai vrea ca la Mamaia "sa vina turistii cu familia, cu copilul, cu colacul"
Primarul Constantei, Radu Mazare, a declarat, luni, ca este multumit "deocamdata' de colaborarea cu ministrul Turismului, Elena Udrea, si ca aceasta a inteles ca Mamaia trebuie sa fie "o statiune cu forfota permanenta de evenimente, de cluburi, de agrement, tipul de turism familial mutandu-se in zona de sud a litoralului romanesc", transmite Agerpres.
"Dumneaei a spus ca a inteles. Nu este normal ca intreg litoralul sa fie axat cap - coada pe acelasi segment de turisti", a afirmat Mazare, mentionand ca, sambata seara, in statiunea Mamaia, a discutat cu Elena Udrea despre "viitorul statiunii si cum trebuie sa se dezvolte aceasta in contextul litoralului romanesc".
Radu Mazare a spus ca i-a explicat ministrului Turismului "gandirea" reprezentantilor administratiei locale, care este aceeasi cu cea propusa de Organizatia Mondiala a Turismului.
"In Mamaia trebuie sa prelungim sezonul estival, sederea turistilor pe litoral, prin construirea de locuinte
permanente, de case
de vacanta. Trebuie sa fie o statiune in genul Monte Carlo, Cannes, Rio de Janeiro, cumva amestecat, sa nu mai fie o statiune clasica asa cum o stim noi
de pe vremea comunismului, sa vina turistii cu familia, cu copilul, cu colacul", a declarat primarul Constantei.
"Dumneaei a spus ca a inteles. Nu este normal ca intreg litoralul sa fie axat cap - coada pe acelasi segment de turisti", a afirmat Mazare, mentionand ca, sambata seara, in statiunea Mamaia, a discutat cu Elena Udrea despre "viitorul statiunii si cum trebuie sa se dezvolte aceasta in contextul litoralului romanesc".
Radu Mazare a spus ca i-a explicat ministrului Turismului "gandirea" reprezentantilor administratiei locale, care este aceeasi cu cea propusa de Organizatia Mondiala a Turismului.
"In Mamaia trebuie sa prelungim sezonul estival, sederea turistilor pe litoral, prin construirea de locuinte
permanente, de case
de vacanta. Trebuie sa fie o statiune in genul Monte Carlo, Cannes, Rio de Janeiro, cumva amestecat, sa nu mai fie o statiune clasica asa cum o stim noi
de pe vremea comunismului, sa vina turistii cu familia, cu copilul, cu colacul", a declarat primarul Constantei.
Absolvenţii claselor a XII-a susţin, marţi, proba scrisă obligatorie a profilului
Absolvenţii claselor a XII-a, care au promovat probele orale din cadrul examenului de bacalaureat, vor susţine, marţi, proba scrisă obligatorie
a profilului, respectiv matematică, pentru cei care au terminat profilul real, şi istorie sau geografie, pentru ceilalţi.
Subiectele sunt cunoscute, ele fiind postate pe site-ul ministerului încă din martie. Au fost pregătite 300 de subiecte, dintre care, marţi vor fi extrase trei.
La istorie şi geografie nu au fost pregătite numai subiecte referitoare la România, ci şi din geografia şi istoria altor state membre UE. La geografie, subiectele conţin hărţi sau grafice, iar la istorie, diferite citate.
Elevii vor intra în sălile de examen între orele 7.30 şi 8.30, fără niciun fel de manuale sau lucrări, dar nici cu telefoane mobile sau alte dispozitive electronice de comunicare. Ei vor putea ieşi din sală numai după o oră şi jumătate de la distribuirea subiectelor, acestea urmând să fie strict secrete până după finalizarea examenului.
"Conform deciziei Comisiei Naţionale pentru Bacalaureat, extragerea variantelor de itemi, în vederea stabilirea variantei finale de subiect pentru probele scrise din sesiunea iunie-iulie 2009, nu are caracter public. Comunicarea acestora va avea loc dupa încheierea fiecarei probe scrise în parte", precizează ministerul.
Examenul va continua în zilele de 1 şi 2 iulie, iar rezultatele vor fi afişate pe 5 iulie. Eventualele contestaţii vor putea fi depuse tot pe 5 iulie, iar rezultatele finale, care vor lua în calcul şi contestaţiile, vor fi afişate pe 9 iulie.
a profilului, respectiv matematică, pentru cei care au terminat profilul real, şi istorie sau geografie, pentru ceilalţi.
Subiectele sunt cunoscute, ele fiind postate pe site-ul ministerului încă din martie. Au fost pregătite 300 de subiecte, dintre care, marţi vor fi extrase trei.
La istorie şi geografie nu au fost pregătite numai subiecte referitoare la România, ci şi din geografia şi istoria altor state membre UE. La geografie, subiectele conţin hărţi sau grafice, iar la istorie, diferite citate.
Elevii vor intra în sălile de examen între orele 7.30 şi 8.30, fără niciun fel de manuale sau lucrări, dar nici cu telefoane mobile sau alte dispozitive electronice de comunicare. Ei vor putea ieşi din sală numai după o oră şi jumătate de la distribuirea subiectelor, acestea urmând să fie strict secrete până după finalizarea examenului.
"Conform deciziei Comisiei Naţionale pentru Bacalaureat, extragerea variantelor de itemi, în vederea stabilirea variantei finale de subiect pentru probele scrise din sesiunea iunie-iulie 2009, nu are caracter public. Comunicarea acestora va avea loc dupa încheierea fiecarei probe scrise în parte", precizează ministerul.
Examenul va continua în zilele de 1 şi 2 iulie, iar rezultatele vor fi afişate pe 5 iulie. Eventualele contestaţii vor putea fi depuse tot pe 5 iulie, iar rezultatele finale, care vor lua în calcul şi contestaţiile, vor fi afişate pe 9 iulie.
Călătoria cu RATB-ul s-ar putea scumpi
Preţurile serviciilor
Regiei Autonome de Transport
Bucurereşti (RATB) ar putea fi majorate, conducerea intenţionând să propună o creştere de 10-20 la sută a acestora consilierilor generali.
"A crescut preţul motorinei, a gazului, a energiei
cu 20-35 de procente, ceea ce ne permite să cerem o creştere a preţurilor în Consiliul General care o va aproba sau nu", a spus Gheorghe Aron, directorul general al RATB, potrivit Mediafax.
Regiei Autonome de Transport
Bucurereşti (RATB) ar putea fi majorate, conducerea intenţionând să propună o creştere de 10-20 la sută a acestora consilierilor generali.
"A crescut preţul motorinei, a gazului, a energiei
cu 20-35 de procente, ceea ce ne permite să cerem o creştere a preţurilor în Consiliul General care o va aproba sau nu", a spus Gheorghe Aron, directorul general al RATB, potrivit Mediafax.
Nemirschi a lansat la Tulcea telefonul verde antibraconaj
Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a lansat astăzi, la Tulcea, unde a fost prezent cu ocazia Zilei Dunării şi a Deltei, telefonul verde antibraconaj.
„Este o campanie pe care o lansăm aici, la Tulcea, pentru că trebuie să utilizăm toate resursele pentru ca braconajul să nu mai fie racila Deltei Dunării. Acest serviciu înfiinţat pe lângă Ministerul Mediului este deja funcţional şi ne va ajuta, să sperăm, într-o oarecare măsură la combaterea acestui fenomen. Trebuie deschis capitolul Delta Dunării, cu toată responsabilitatea şi cu toate resorturile de care dispunem. Avem foarte multe probleme, dar principalele se referă la braconaj, renaturare şi gestionarea deşeurilor. Din păcate, la axa de renaturare nu am accesat foarte bine fondurile europene. Dar cu toate acestea Ministerul Mediului din România este printre primele din partea central-estică care au accesat fonduri europene în proporţie de 39 la sută”, a declarat astăzi Nemirschi.
Telefonul verde este destinat sesizării actelor de braconaj din Delta Dunării. Oricine are informaţii sau are ştiinţă despre comiterea unor astfel de fapte poate le poate sesiza telefonic, direct
la Ministerul Mediului, la numărul 0800.800.300. Acesta ţine legătura cu cele 6 instituţii care se ocupă cu prevenirea şi depistarea actelor de braconaj.
„În prezent agenţii ecologi au sute de hectare de deltă în primire şi nu au benzină în motoarele şalupelor. Braconajul la sturion este de ordinul sutelor de kilograme
. De icre negre nu mai vorbesc. Trebuie retezată corupţia. Noi
am filmat cu camera
ascunsă la Giurgeni. Am spus că avem nevoie de icre şi sturion pentru o nuntă. S-a rezolvat simplu
. Sute de kilograme. Un sturion a costat 150 de euro. În casa unui braconier intri în 30 de secunde”, a mai declarat şi Liviu Mihaiu, preşedintele organizaţiei Salvaţi Delta, la lansarea liniei telefonice antibraconaj.
„Este o campanie pe care o lansăm aici, la Tulcea, pentru că trebuie să utilizăm toate resursele pentru ca braconajul să nu mai fie racila Deltei Dunării. Acest serviciu înfiinţat pe lângă Ministerul Mediului este deja funcţional şi ne va ajuta, să sperăm, într-o oarecare măsură la combaterea acestui fenomen. Trebuie deschis capitolul Delta Dunării, cu toată responsabilitatea şi cu toate resorturile de care dispunem. Avem foarte multe probleme, dar principalele se referă la braconaj, renaturare şi gestionarea deşeurilor. Din păcate, la axa de renaturare nu am accesat foarte bine fondurile europene. Dar cu toate acestea Ministerul Mediului din România este printre primele din partea central-estică care au accesat fonduri europene în proporţie de 39 la sută”, a declarat astăzi Nemirschi.
Telefonul verde este destinat sesizării actelor de braconaj din Delta Dunării. Oricine are informaţii sau are ştiinţă despre comiterea unor astfel de fapte poate le poate sesiza telefonic, direct
la Ministerul Mediului, la numărul 0800.800.300. Acesta ţine legătura cu cele 6 instituţii care se ocupă cu prevenirea şi depistarea actelor de braconaj.
„În prezent agenţii ecologi au sute de hectare de deltă în primire şi nu au benzină în motoarele şalupelor. Braconajul la sturion este de ordinul sutelor de kilograme
. De icre negre nu mai vorbesc. Trebuie retezată corupţia. Noi
am filmat cu camera
ascunsă la Giurgeni. Am spus că avem nevoie de icre şi sturion pentru o nuntă. S-a rezolvat simplu
. Sute de kilograme. Un sturion a costat 150 de euro. În casa unui braconier intri în 30 de secunde”, a mai declarat şi Liviu Mihaiu, preşedintele organizaţiei Salvaţi Delta, la lansarea liniei telefonice antibraconaj.
Moscova „stabilizeaza”, Vladimir Voronin santajeaza si Uniunea Europeana ofteaza
FMI pleaca a doua oara, ca o sotie infidela de la barbat. Ei cred ca noi o sa întindem picioarele…?”
(Presedintele Vladimir Voronin, 24 iunie 2009)
Rusia nu si-a schimbat strategia decât, eventual, tacticile. Ofensiva ei în Est a fost o constanta
a politicii externe a Kremlinului, indiferent de regim, iar pe timp de criza economica nu exista niciun semn ca s-ar opri. Caci oricât de mare ar fi criza în Rusia - si e mare, daca Putin arunca cu stilouri! -, tot mai puternic se resimte aceasta în „strainatatea ei apropiata”. Ofensiva Moscovei nu e singurul element care explica configuratia politica a acestui spatiu. Elitele guvernamentale din zona - lipsite, în realitate, de angajamente morale si proiecte politice euroatlantice - au început sa negocieze si sa cedeze orice. Iar Moscova, din rezerva de 600 de miliarde de dolari, a pus deoparte o suma din care finanteaza, economic si politic, regimurile amice. RM nu a facut, prin vizita din 22 iunie a lui Vladimir Voronin în Rusia, decât sa întareasca si sa expliciteze aceasta tendinta. Iata, pentru ilustrare, tabloul datornicilor din spatiul fostei URSS catre Rusia: Belarus: 2 miliarde de dolari promise, oferite 1,5; Kazahstan: 3 miliarde promise; R. Moldova: 500 milioane. promise; Armenia: 500 milioane oferite; Kîrgîzstan: 2 miliarde promise. Iata acum relatia cu Fondul Monetar International: Ucraina: 16,4 mlrd. promise, 7,3 mlrd. oferite; Belarus: 2,4 mln. promise; 788 mln. oferite; Armenia: 823 mln. cerute; 400 mln. oferite; Georgia: 750 mln. promise; 400 mln. oferite; Kîrgîzstan: 100 mln. promise; 25 mln. oferite; Tadjikistan: 116 mln. promise; 39 mln. oferite. Ce constatam de aici? Ca batalia pentru acest spatiu nu are doar conotatii economice. Incapacitatea de a negocia cu FMI a Chisinaului si decizia de a cere bani de la Moscova este, înainte de toate, o decizie politica. Banii
FMI nu se livreaza fara conditionalitati economice si sociale dure, mai ales în perioada de criza. Banii Moscovei se dau fara conditii legate de reforme structurale. Nici nu are importanta, la acest punct, daca banii rusesti vor veni cu adevarat si în ce cantitate. Vizita din Federatia Rusa a presedintelui Voronin este continuarea fireasca a celei din 18 martie. Banii Moscovei sunt politici, mai degraba geopolitici, iar liderii care îi primesc stiu asta foarte bine. Reprezentantii UE contempla, melancolic, gesturile prezidentiale si se consoleaza ca, pâna la urma, Voronin se va întoarce la ei. Sau, cel putin, ca nu va pleca definitiv în bratele rusesti. Cum s-a ajuns, totusi, aici? Ceea ce se petrece în RM nu e decât o noua fila la un raport despre „limitele extinderii” si complicata relatie dintre „UE si Rusia”, publicat deja de expertii europeni. Un raport ce ar fi trebuit scris cu vreo doi ani în urma... Astazi, la Chisinau, situatia pare demna de un teatru al absurdului. Persistând naiv în ideea ca „revolutia din capul lui Voronin” va genera, prin reforme, europenizarea RM, unii reprezentanti occidentali au jucat, sistematic, cartea Voronin (plus câtiva apropiati), fara sa considere niciodata în mod serios o posibila alternativa. De aici si uimirea fata de o opozitie pe care o descopera, în realitate, abia dupa 5 aprilie si cu care nu au învatat înca sa comunice. Lipsa de realism a strategiei europene nu are, în principal, cauze umane, ci structurale, respectiv lipsa de interes acuta a Bruxelles-ului fata de RM. Daca la început Bruxelles-ul era cel care ar fi trebuit sa puna conditii guvernarii de la Chisinau, astazi, culmea, cel care pune conditiile unor reprezentanti europeni pare sa fie... Voronin. De teama ca acesta sa nu plece „definitiv” (!) în bratele Rusiei, limbajul reprezentantilor europeni este de tipul „ne exprimam regretul”, „ar fi bine sa”, „e pacat ca” etc. Moscova nu a jucat asa. Mult mai abila, a sugerat deja, discret, o alternativa la Voronin si nu o data priveste amuzata, probabil, cum numerele unu si doi din Parlamentul RM se afiseaza radiosi la reuniunile oficiale, cercetându-se reciproc, suspiciosi si pe furis. Rusia e linistita: oricând, alternativa e la dispozitie!
Spiritul lui 7 aprilie
Cele trei partide liberale, care au intrat în Parlament dupa scrutinul din 5 aprilie, au creat un „front anticomunist de cooperare în campania electorala”. Aparent nespectaculos, gestul arata coerenta si este în spiritul a ceea ce Opozitia anuntase înca înainte de alegerile parlamentare. Se pune problema semnarii unui acord de parteneriat politic „menit sa se întruneasca saptamânal în cadrul unui Consiliu Politic pentru a decide asupra strategiei si tacticilor electorale comune”. Premisele sunt bune
si ideea nu trebuie sa ramâna doar pe hârtie. Si situatia „listei lui Lupu” începe sa se limpezeasca, cel putin la nivelul pozitionarii politice fata de PCRM. „Lista lui Lupu” e europeana - dar cine nu este asa la Chisinau? -, dar comunicativa cu Moscova, respectiv fara asperitati fata de vecinul european cel mai semnificativ. Adica ceva de genul - pastrând proportiile - atitudinii Germaniei la nivelul UE. Si, ducând speculatia mai departe, nu e lipsit de interes sa sesizam ca pe „lista lui Lupu” se afla un fost ambasador al RM la Berlin sau ca cel mai activ comentator din Germania al spatiului RM a vorbit, la aparitia partidului, despre „evolutii benefice” si „echipa redutabila”. Daca UE, în ansamblu, nu pare interesata de ceea ce se întâmpla la Chisinau, probabil ca nu toti membrii ei gândesc în acelasi fel.
(Presedintele Vladimir Voronin, 24 iunie 2009)
Rusia nu si-a schimbat strategia decât, eventual, tacticile. Ofensiva ei în Est a fost o constanta
a politicii externe a Kremlinului, indiferent de regim, iar pe timp de criza economica nu exista niciun semn ca s-ar opri. Caci oricât de mare ar fi criza în Rusia - si e mare, daca Putin arunca cu stilouri! -, tot mai puternic se resimte aceasta în „strainatatea ei apropiata”. Ofensiva Moscovei nu e singurul element care explica configuratia politica a acestui spatiu. Elitele guvernamentale din zona - lipsite, în realitate, de angajamente morale si proiecte politice euroatlantice - au început sa negocieze si sa cedeze orice. Iar Moscova, din rezerva de 600 de miliarde de dolari, a pus deoparte o suma din care finanteaza, economic si politic, regimurile amice. RM nu a facut, prin vizita din 22 iunie a lui Vladimir Voronin în Rusia, decât sa întareasca si sa expliciteze aceasta tendinta. Iata, pentru ilustrare, tabloul datornicilor din spatiul fostei URSS catre Rusia: Belarus: 2 miliarde de dolari promise, oferite 1,5; Kazahstan: 3 miliarde promise; R. Moldova: 500 milioane. promise; Armenia: 500 milioane oferite; Kîrgîzstan: 2 miliarde promise. Iata acum relatia cu Fondul Monetar International: Ucraina: 16,4 mlrd. promise, 7,3 mlrd. oferite; Belarus: 2,4 mln. promise; 788 mln. oferite; Armenia: 823 mln. cerute; 400 mln. oferite; Georgia: 750 mln. promise; 400 mln. oferite; Kîrgîzstan: 100 mln. promise; 25 mln. oferite; Tadjikistan: 116 mln. promise; 39 mln. oferite. Ce constatam de aici? Ca batalia pentru acest spatiu nu are doar conotatii economice. Incapacitatea de a negocia cu FMI a Chisinaului si decizia de a cere bani de la Moscova este, înainte de toate, o decizie politica. Banii
FMI nu se livreaza fara conditionalitati economice si sociale dure, mai ales în perioada de criza. Banii Moscovei se dau fara conditii legate de reforme structurale. Nici nu are importanta, la acest punct, daca banii rusesti vor veni cu adevarat si în ce cantitate. Vizita din Federatia Rusa a presedintelui Voronin este continuarea fireasca a celei din 18 martie. Banii Moscovei sunt politici, mai degraba geopolitici, iar liderii care îi primesc stiu asta foarte bine. Reprezentantii UE contempla, melancolic, gesturile prezidentiale si se consoleaza ca, pâna la urma, Voronin se va întoarce la ei. Sau, cel putin, ca nu va pleca definitiv în bratele rusesti. Cum s-a ajuns, totusi, aici? Ceea ce se petrece în RM nu e decât o noua fila la un raport despre „limitele extinderii” si complicata relatie dintre „UE si Rusia”, publicat deja de expertii europeni. Un raport ce ar fi trebuit scris cu vreo doi ani în urma... Astazi, la Chisinau, situatia pare demna de un teatru al absurdului. Persistând naiv în ideea ca „revolutia din capul lui Voronin” va genera, prin reforme, europenizarea RM, unii reprezentanti occidentali au jucat, sistematic, cartea Voronin (plus câtiva apropiati), fara sa considere niciodata în mod serios o posibila alternativa. De aici si uimirea fata de o opozitie pe care o descopera, în realitate, abia dupa 5 aprilie si cu care nu au învatat înca sa comunice. Lipsa de realism a strategiei europene nu are, în principal, cauze umane, ci structurale, respectiv lipsa de interes acuta a Bruxelles-ului fata de RM. Daca la început Bruxelles-ul era cel care ar fi trebuit sa puna conditii guvernarii de la Chisinau, astazi, culmea, cel care pune conditiile unor reprezentanti europeni pare sa fie... Voronin. De teama ca acesta sa nu plece „definitiv” (!) în bratele Rusiei, limbajul reprezentantilor europeni este de tipul „ne exprimam regretul”, „ar fi bine sa”, „e pacat ca” etc. Moscova nu a jucat asa. Mult mai abila, a sugerat deja, discret, o alternativa la Voronin si nu o data priveste amuzata, probabil, cum numerele unu si doi din Parlamentul RM se afiseaza radiosi la reuniunile oficiale, cercetându-se reciproc, suspiciosi si pe furis. Rusia e linistita: oricând, alternativa e la dispozitie!
Spiritul lui 7 aprilie
Cele trei partide liberale, care au intrat în Parlament dupa scrutinul din 5 aprilie, au creat un „front anticomunist de cooperare în campania electorala”. Aparent nespectaculos, gestul arata coerenta si este în spiritul a ceea ce Opozitia anuntase înca înainte de alegerile parlamentare. Se pune problema semnarii unui acord de parteneriat politic „menit sa se întruneasca saptamânal în cadrul unui Consiliu Politic pentru a decide asupra strategiei si tacticilor electorale comune”. Premisele sunt bune
si ideea nu trebuie sa ramâna doar pe hârtie. Si situatia „listei lui Lupu” începe sa se limpezeasca, cel putin la nivelul pozitionarii politice fata de PCRM. „Lista lui Lupu” e europeana - dar cine nu este asa la Chisinau? -, dar comunicativa cu Moscova, respectiv fara asperitati fata de vecinul european cel mai semnificativ. Adica ceva de genul - pastrând proportiile - atitudinii Germaniei la nivelul UE. Si, ducând speculatia mai departe, nu e lipsit de interes sa sesizam ca pe „lista lui Lupu” se afla un fost ambasador al RM la Berlin sau ca cel mai activ comentator din Germania al spatiului RM a vorbit, la aparitia partidului, despre „evolutii benefice” si „echipa redutabila”. Daca UE, în ansamblu, nu pare interesata de ceea ce se întâmpla la Chisinau, probabil ca nu toti membrii ei gândesc în acelasi fel.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
