China ofera Republicii Moldova asistenta tehnica in valoare de $1,2 milioane, o parte dintre care vor fi folosite pentru procurarea a 1500 de calculatoare pentru institutiile moldovene de invatamant, informeaza Agentia DECA-press.
Scolile care vor fi computerizate din banii chinezilor vor fi selectate de Ministerul Educatiei si Tineretului.
In acest sens, la Chisinau, a fost semnat un acord de cooperare economica si tehnica intre cele doua state. Din banii alocati de China va fi procurat si echipament pentru Centrul National Stiintifico-Practic de Sanatate Reproductiva, Genetica Medicala si Planificare Familiala.
Intre anii 2001-2006, China a oferit Moldovei asistenta tehnica nerambursabila in valoare de 35 mln. yuani.
luni, 23 februarie 2009
Doi elevi ai liceului moldo-turc au primit diplomele de bacalaureat inminate chiar de la seful statului
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a inminat diplomele de bacalaureat absolventilor Liceului Teoretic Moldo-Turc Iurie Boreico si Alexandru Zamorzaev, premianti ai olimpiadelor internationale la matematica si fizica, detinatori ai Burselor de Merit, acordate prin concurs national pentru performante deosebite inregistrate in procesul de studii.
Vladimir Voronin i-a felicitat pe Iurie Boreico si Alexandru Zamorzaev cu ocazia absolvirii cu succes a liceului, precum si cu prilejul inmatricularii in unele din cele mai prestigioase institutii de invatamint superior din lume - Universitatea Harvard si, respectiv, Institutul Tehnologic al Statului Massachusetts, SUA.
Seful statului a apreciat realizarile obtinute de cei doi absolventi ai Liceului Moldo-Turc, urindu-le mult succes in procesul de instruire si de activitate stiintifica, valorificarea plenara a cunostintelor intru prosperarea Republicii Moldova.
Prezent la eveniment, ministrul educatiei si tineretului, Victor Tvircun, l-a informat pe seful statului ca, incepind cu anul curent, diplomele de bacalaureat din Republica Moldova contin elemente de protectie sporita.
Vladimir Voronin i-a felicitat pe Iurie Boreico si Alexandru Zamorzaev cu ocazia absolvirii cu succes a liceului, precum si cu prilejul inmatricularii in unele din cele mai prestigioase institutii de invatamint superior din lume - Universitatea Harvard si, respectiv, Institutul Tehnologic al Statului Massachusetts, SUA.
Seful statului a apreciat realizarile obtinute de cei doi absolventi ai Liceului Moldo-Turc, urindu-le mult succes in procesul de instruire si de activitate stiintifica, valorificarea plenara a cunostintelor intru prosperarea Republicii Moldova.
Prezent la eveniment, ministrul educatiei si tineretului, Victor Tvircun, l-a informat pe seful statului ca, incepind cu anul curent, diplomele de bacalaureat din Republica Moldova contin elemente de protectie sporita.
Comuniştii sabotează crearea administraţiei publice locale
Fracţiunea Alianţa „Moldova Noastră” condamnă acţiunile Partidului Comuniştilor de sabotare deliberată a creării administraţiei publice raionale şi locale prin provocarea lipsei de cvorum şi boicotarea constituirii noilor consilii, a declarat în cadrul şedinţei în plen a parlamentului deputatul AMN Alexandru Lipcan.
Potrivit parlamentarului, tergiversarea formării noilor consilii ascunde nişte fenomene absolut ieşite din comun - de corupere şi şantaj politic. „Timpul pierdut de comunităţile locale din cauza eşecului în organizarea noii administraţii, eşec organizat de comunişti, este exploatat intens de aceştia pentru a şantaja reprezentanţii altor partide, fie pentru a-i cumpăra cu bani gheaţă şi cu funcţii promise pe unii mai slabi de fire. Există semnale că, pentru a trece de partea comuniştilor, se propun mite de zeci de mii de dolari americani, iar în caz de refuz se ameninţă cu urmăriri şi condamnări penale”, susţine deputatul.
Lipcan a menţionat că sabotarea procesului de creare a administraţiei publice locale este o acţiune organizată centralizat, cu implicarea sau cu acordul tacit din partea mai multor autorităţi ale statului. Dovada principală este că acest procedeu se aplică simultan în 16 raioane: Anenii Noi, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni, Criuleni, Drochia, Făleşti, Glodeni, Hânceşti, Leova, Soroca, Şoldăneşti, Ştefan-Vodă, Teleneşti, Ungheni. Fracţiunea AMN în parlament a sesizat Procuratura Generală şi Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei, cerându-le să verifice fiecare caz de trecere de partea comuniştilor a aleşilor raionali de pe listele formaţiunilor necomuniste.
Potrivit sursei citate, se vede clar că regimul actual este incapabil să accepte în mod civilizat opţiunea electoratului, care în circa 27 de raioane înseamnă înfrângerea comuniştilor. În aceste condiţii pare a fi credibilă temerea cum că preşedintele Voronin va face uz de influenţa sa pentru a provoca situaţii de criză cu scopul anulării rezultatelor scrutinului local din 3 iunie în raioanele în care comuniştii au pierdut alegerile locale.
Fracţiunea AMN a chemat toţi exponenţii forţelor necomuniste „să-şi păstreze cu tărie poziţiile în faţa oricăror presiuni şi ademeneli venite din partea comuniştilor”.
Potrivit parlamentarului, tergiversarea formării noilor consilii ascunde nişte fenomene absolut ieşite din comun - de corupere şi şantaj politic. „Timpul pierdut de comunităţile locale din cauza eşecului în organizarea noii administraţii, eşec organizat de comunişti, este exploatat intens de aceştia pentru a şantaja reprezentanţii altor partide, fie pentru a-i cumpăra cu bani gheaţă şi cu funcţii promise pe unii mai slabi de fire. Există semnale că, pentru a trece de partea comuniştilor, se propun mite de zeci de mii de dolari americani, iar în caz de refuz se ameninţă cu urmăriri şi condamnări penale”, susţine deputatul.
Lipcan a menţionat că sabotarea procesului de creare a administraţiei publice locale este o acţiune organizată centralizat, cu implicarea sau cu acordul tacit din partea mai multor autorităţi ale statului. Dovada principală este că acest procedeu se aplică simultan în 16 raioane: Anenii Noi, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni, Criuleni, Drochia, Făleşti, Glodeni, Hânceşti, Leova, Soroca, Şoldăneşti, Ştefan-Vodă, Teleneşti, Ungheni. Fracţiunea AMN în parlament a sesizat Procuratura Generală şi Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei, cerându-le să verifice fiecare caz de trecere de partea comuniştilor a aleşilor raionali de pe listele formaţiunilor necomuniste.
Potrivit sursei citate, se vede clar că regimul actual este incapabil să accepte în mod civilizat opţiunea electoratului, care în circa 27 de raioane înseamnă înfrângerea comuniştilor. În aceste condiţii pare a fi credibilă temerea cum că preşedintele Voronin va face uz de influenţa sa pentru a provoca situaţii de criză cu scopul anulării rezultatelor scrutinului local din 3 iunie în raioanele în care comuniştii au pierdut alegerile locale.
Fracţiunea AMN a chemat toţi exponenţii forţelor necomuniste „să-şi păstreze cu tărie poziţiile în faţa oricăror presiuni şi ademeneli venite din partea comuniştilor”.
AMN sustine ca alesilor locali li se propun mite in valoare de zeci de mii de dolari pentru a trece de partea comunistilor
Alianta „Moldova Noastra” (AMN) sustine ca mai multor alesi locali li se propun mite de zeci de mii de dolari pentru a trece de partea comunistilor. AMN a difuzat o declaratie in care afirma ca astfel comunistii, care au pierdut puterea la nivel local, doresc sa-si asigure conducerea in teritorii, informeaza Agentia DECA-press.
Formatiunea politica condusa de Serafim Urechean sustine ca, cei care refuza oferta comunistilor, sunt amenintati cu „urmariri si condamnari penale”.
AMN a sesizat Procuratura Generala si Centrul de Combatere a Crimelor Economice si a Coruptiei, cerandu-le sa verifice fiecare caz de trecere de partea comunistilor a alesilor raionali de pe listele formatiunilor necomuniste.
Totodata, partidul a chemat toti exponentii fortelor necomuniste „sa-si pastreze cu tarie pozitiile in fata oricaror presiuni si ademeneli venite din partea comunistilor”.
In acelasi timp, AMN a acuzat comunistii de „sabotare deliberata a crearii administratiei publice raionale si locale” si a declarat ca acest „complot deschis al puterii centrale impotriva formarii puterii locale conform rezultatelor scrutinului din 3 iunie” poate avea urmari grave pentru tara.
Formatiunea politica condusa de Serafim Urechean sustine ca, cei care refuza oferta comunistilor, sunt amenintati cu „urmariri si condamnari penale”.
AMN a sesizat Procuratura Generala si Centrul de Combatere a Crimelor Economice si a Coruptiei, cerandu-le sa verifice fiecare caz de trecere de partea comunistilor a alesilor raionali de pe listele formatiunilor necomuniste.
Totodata, partidul a chemat toti exponentii fortelor necomuniste „sa-si pastreze cu tarie pozitiile in fata oricaror presiuni si ademeneli venite din partea comunistilor”.
In acelasi timp, AMN a acuzat comunistii de „sabotare deliberata a crearii administratiei publice raionale si locale” si a declarat ca acest „complot deschis al puterii centrale impotriva formarii puterii locale conform rezultatelor scrutinului din 3 iunie” poate avea urmari grave pentru tara.
Tăriceanu la Chişinău
„România vă este alături în eforturile de apropiere a Moldovei de UE”, este mesajul politic pe care a dorit să-l sublinieze premierul român Călin Popescu Tăriceanu, care s-a aflat vineri în prima sa vizită oficială la Chişinău, aceasta fiind şi prima vizită oficială în RM a unui şef al guvernului de la Bucureşti în ultimii opt ani. Se pare că vizita a avut scopul de a dezamorsa tensiunile instalate în relaţiile moldo-române în ultimele luni, ca urmare a unor acuzaţii dure de „amestec în treburile interne ale statului” lansate de Chişinăul oficial în adresa Bucureştiului, care au avut ca replică o reacţie diplomată, dar fermă de peste Prut.
„Suişuri” fără „coborâşuri”
În aparenţă, „solia de pace” a funcţionat. Cel puţin dacă e să credem declaraţiilor optimiste făcute de premierul moldovean şi omologul său de la Bucureşti. Adresându-i-se lui Tarlev cu „dragă Vasile”, premierul român a subliniat că are o relaţie personală foarte bună cu şeful executivului de la Chişinău şi şi-a exprimat încrederea că vizita va relansa relaţia bilaterală româno-moldoveană, care să aibă doar „suişuri”, evitând „coborâşurile” din ultima perioadă.
Fond pentru Moldova
„Mesajul pe care îl dau este unul foarte clar - UE are uşile deschise pentru Moldova”, a menţionat Tăriceanu, accentuând că „România ca ţară membră a UE va fi cel mai puternic şi mai constant susţinător al aspiraţiilor europene ale RM”. În acest sens, şeful executivului român a anunţat că i-a propus omologului său moldovean crearea unui fond de dezvoltare şi cooperare al României, menit a ajuta proiecte economice, de infrastructură şi culturale pe care autorităţile RM le consideră importante pentru aderarea sa europeană.
Totodată, Tăriceanu a precizat că România este dispusă să ofere, pe lângă sprijinul politic, şi experienţa acumulată de autorităţile române în procesul de integrare europeană, oferind în acest sens acquis-ul comunitar tradus deja în limba română şi care ar scuti Chişinăul de costuri şi eforturi imense. Întrebat de jurnalişti dacă Chişinăul va accepta oferta părţii române, Tarlev a menţionat că RM este interesată în obţinerea oricărui ajutor privind aderarea europeană, inclusiv a acquis-ului european (potrivit unor surse însă, Chişinăul vrea să-l traducă de sine stătător în „limba moldovenească”).
Nevoie de investiţii
Cei doi premieri au discutat, de asemenea, despre colaborare comercial-economică şi proiecte comune în domenii de infrastructură, energetică, dezvoltare transfrontalieră.
Proiectele enunţate nu sunt însă noi, ci acele de care se vorbeşte de ani de zile: Tarlev a pomenit de construcţia liniei de transport energetic pe traseul Dnepropetrovsk - Bălţi - Suceava, iar Tăriceanu a vorbit de interesul României pentru portul de la Giurgiuleşti.
Aspectele economice au fost abordate şi la Forumul economic moldo-român, la care a participat o importantă delegaţie de oameni de afaceri de peste Prut. Premierul român, la fel ca şi ministrul Economiei şi Finanţelor de la Bucureşti, Varujan Vosganian, a subliniat că dezvoltarea economică a RM nu poate fi asigurată decât printr-un aflux consistent de investiţii străine directe. Tăriceanu şi-a exprimat încrederea că investitorii români vor considera RM drept un teren fertil în care îşi pot dezvolta mult mai uşor afacerile datorită factorului sentimental, istoric, lingvistic şi cultural comun. În cadrul vizitei s-a convenit organizarea unei şedinţe comune a guvernelor celor două ţări, o dată pe an, alternativ la Bucureşti şi Chişinău, în care să se discute mai concret proiectele comune. De asemenea, şi Camerele de Comerţ şi Industrie din cele două ţări au convenit să se întrunească în şedinţe comune.
Consulatele în ceaţă
Discuţiile nu au putut evita şi câteva subiecte spinoase din relaţiile bilaterale - vizele şi cetăţenia română pentru basarabeni. Premierul Tăriceanu a asigurat autorităţile moldovene că România nu urmăreşte niciun alt interes, decât că încearcă să vină în întâmpinarea solicitărilor cetăţenilor RM. „Au existat în trecut anumite speculaţii care au aruncat o lumină nefavorabilă asupra acestei probleme. Cred că temerile nu sunt îndreptăţite din partea RM. Autorităţile române sunt dispuse să trateze problema extrem de corect, în baza acordurilor şi legislaţiei europene”, a subliniat Tăriceanu la briefingul oficial ţinut împreună cu premierul moldovean. Ulterior, la încheierea vizitei, premierul român a declarat presei că a cerut autorităţilor de la Chişinău să analizeze posibilitatea deschiderii birourilor consulare din Bălţi şi Cahul, fără să primească, deocamdată, un răspuns. Totodată, Tăriceanu a comunicat că în curând Consulatul de la Chişinău ar putea trece într-o locaţie mai spaţioasă, care să ofere o capacitate mai mare de procesare a solicitărilor de viză.
Tarlev s-a cam bâlbâit, fiind întrebat când vor fi deschise consulatele româneşti la Bălţi şi Cahul: „Guvernele ambelor ţări sunt preocupate şi cointeresate în crearea condiţiilor de libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului, inclusiv şi a cetăţenilor. Am convenit că specialiştii vor analiza şi în caz că a fi necesitate respectiv vor întreprinde toate acţiunile ce se impun pentru lichidarea impedimentelor sau incomodităţilor...”.
La un banc cu Voronin
Tăriceanu a avut o întrevedere şi cu preşedintele moldovean. Afişând bucurie, V. Voronin a început dialogul din mers, interesându-se „cum îi vremea în România”, iar în drum spre biblioteca de la preşedinţie l-a înveselit pe Tăriceanu cu un banc, după care, la masă, s-a plâns de consecinţele nefaste ale secetei. Cu uşile închise, cei doi au discutat, după cum ne informează Serviciul de presă al preşedintelui, despre proiecte bilaterale, energie, investiţii. Dar nu numai. Presa de peste Prut îl citează pe C. P. Tăriceanu, care susţine că a fost informat de V. Voronin despre discuţiile avute de acesta, la Moscova, cu preşedintele Putin, precum şi asupra relaţiilor dintre RM şi Rusia. „…Mi s-a părut, prin discuţiile pe care le-am avut în particular, cât şi prin participarea la dineul ce a fost oferit ulterior, că dovedeşte interes faţă de redeschiderea relaţiei cu România şi de rezolvare a problemelor pe care în acest moment le avem în suspans”, a spus Tăriceanu, cu referire la Voronin.
Spre deosebire de preşedintele României, Traian Băsescu, premierul român nu a făcut băi de mulţime la Chişinău (lumea nici nu s-a adunat să-l salute, aşa cum s-a întâmplat la vizita lui Băsescu) şi nu a mers să vorbească cu zecile de oameni care stau ore sau chiar zile în şir la coadă în faţa Consulatului României, pentru a obţine viza. În schimb, el a onorat invitaţia preşedintelui Voronin şi, imediat după întrevederea tete-a-tete, a urcat împreună cu el în „Mercedes”-ul prezidenţial şi a plecat la Combinatul de vinuri „Mileştii Mici”, alături de delegaţiile oficiale ale celor două ţări.
Tratatul şi „limba moldovenească”
Întrebat de „Moldova-1” de ce România nu acceptă propunerea RM de a semna un tratat politic de bază între cele două state, Tăriceanu a spus că „modelul „tratat politic de bază” este total depăşit la nivel european”, pronunţându-se pentru semnarea unui acord politic bilateral, care „să vizeze mai ales prezentul şi viitorul pe componenta de cooperare între ţările noastre şi pe sprijinirea aspiraţiilor RM de apropiere de UE”. Totodată, el a accentuat că acordul „trebuie să pornească de la o premisă pe care în România nimeni nu are nici cea mai mică intenţie să o conteste - a suveranităţii şi independenţei RM”. Deja la Bucureşti, premierul român a declarat că invocarea „limbii moldoveneşti sau a altor astfel de concepte nu vor ajuta la o apropiere şi un climat de încredere între România şi RM, iar relaţiile bilaterale vor fi conforme aşteptărilor celor două popoare odată ce aceste probleme sunt depăşite”.
Întâlniri la Ambasada României
Ultimul punct din programul chişinăuian al premierului Tăriceanu a fost întâlnirea cu reprezentanţii societăţii civile, inclusiv cu lideri de partide, la Ambasada României. Acolo au fost invitaţi şi foştii deţinuţi politici Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, care însă au lipsit, invocând motive personale. N-a fost prezent la ambasadă nici noul primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă motivându-şi absenţa prin faptul că a fost suprasolicitat de audienţa cetăţenilor la primărie. El a menţionat, totodată, că nici nu a primit o invitaţie pentru o întâlnire la nivel oficial, fiind anunţat doar printr-un fax despre întâlnirea de la ambasadă.
Şi la ambasadă, presa a avut acces doar pentru câteva minute de filmări protocolare. După aproximativ o oră, la solicitarea jurnaliştilor, Călin Popescu Tăriceanu a făcut un bilanţ al vizitei sale la Chişinău, declarându-se optimist în ceea ce priveşte rezultatele ei. „Este foarte greu de spus dacă vizita şi-a atins scopurile, o să vedem în perioada în care urmează. Eu sunt optimist, pentru că discuţiile pe care le-am avut mi s-au părut deschise şi sincere. Atât în plan politic, cât şi în cel economic, sunt perspective care pe mine mă bucură”, a concluzionat premierul român.
„Suişuri” fără „coborâşuri”
În aparenţă, „solia de pace” a funcţionat. Cel puţin dacă e să credem declaraţiilor optimiste făcute de premierul moldovean şi omologul său de la Bucureşti. Adresându-i-se lui Tarlev cu „dragă Vasile”, premierul român a subliniat că are o relaţie personală foarte bună cu şeful executivului de la Chişinău şi şi-a exprimat încrederea că vizita va relansa relaţia bilaterală româno-moldoveană, care să aibă doar „suişuri”, evitând „coborâşurile” din ultima perioadă.
Fond pentru Moldova
„Mesajul pe care îl dau este unul foarte clar - UE are uşile deschise pentru Moldova”, a menţionat Tăriceanu, accentuând că „România ca ţară membră a UE va fi cel mai puternic şi mai constant susţinător al aspiraţiilor europene ale RM”. În acest sens, şeful executivului român a anunţat că i-a propus omologului său moldovean crearea unui fond de dezvoltare şi cooperare al României, menit a ajuta proiecte economice, de infrastructură şi culturale pe care autorităţile RM le consideră importante pentru aderarea sa europeană.
Totodată, Tăriceanu a precizat că România este dispusă să ofere, pe lângă sprijinul politic, şi experienţa acumulată de autorităţile române în procesul de integrare europeană, oferind în acest sens acquis-ul comunitar tradus deja în limba română şi care ar scuti Chişinăul de costuri şi eforturi imense. Întrebat de jurnalişti dacă Chişinăul va accepta oferta părţii române, Tarlev a menţionat că RM este interesată în obţinerea oricărui ajutor privind aderarea europeană, inclusiv a acquis-ului european (potrivit unor surse însă, Chişinăul vrea să-l traducă de sine stătător în „limba moldovenească”).
Nevoie de investiţii
Cei doi premieri au discutat, de asemenea, despre colaborare comercial-economică şi proiecte comune în domenii de infrastructură, energetică, dezvoltare transfrontalieră.
Proiectele enunţate nu sunt însă noi, ci acele de care se vorbeşte de ani de zile: Tarlev a pomenit de construcţia liniei de transport energetic pe traseul Dnepropetrovsk - Bălţi - Suceava, iar Tăriceanu a vorbit de interesul României pentru portul de la Giurgiuleşti.
Aspectele economice au fost abordate şi la Forumul economic moldo-român, la care a participat o importantă delegaţie de oameni de afaceri de peste Prut. Premierul român, la fel ca şi ministrul Economiei şi Finanţelor de la Bucureşti, Varujan Vosganian, a subliniat că dezvoltarea economică a RM nu poate fi asigurată decât printr-un aflux consistent de investiţii străine directe. Tăriceanu şi-a exprimat încrederea că investitorii români vor considera RM drept un teren fertil în care îşi pot dezvolta mult mai uşor afacerile datorită factorului sentimental, istoric, lingvistic şi cultural comun. În cadrul vizitei s-a convenit organizarea unei şedinţe comune a guvernelor celor două ţări, o dată pe an, alternativ la Bucureşti şi Chişinău, în care să se discute mai concret proiectele comune. De asemenea, şi Camerele de Comerţ şi Industrie din cele două ţări au convenit să se întrunească în şedinţe comune.
Consulatele în ceaţă
Discuţiile nu au putut evita şi câteva subiecte spinoase din relaţiile bilaterale - vizele şi cetăţenia română pentru basarabeni. Premierul Tăriceanu a asigurat autorităţile moldovene că România nu urmăreşte niciun alt interes, decât că încearcă să vină în întâmpinarea solicitărilor cetăţenilor RM. „Au existat în trecut anumite speculaţii care au aruncat o lumină nefavorabilă asupra acestei probleme. Cred că temerile nu sunt îndreptăţite din partea RM. Autorităţile române sunt dispuse să trateze problema extrem de corect, în baza acordurilor şi legislaţiei europene”, a subliniat Tăriceanu la briefingul oficial ţinut împreună cu premierul moldovean. Ulterior, la încheierea vizitei, premierul român a declarat presei că a cerut autorităţilor de la Chişinău să analizeze posibilitatea deschiderii birourilor consulare din Bălţi şi Cahul, fără să primească, deocamdată, un răspuns. Totodată, Tăriceanu a comunicat că în curând Consulatul de la Chişinău ar putea trece într-o locaţie mai spaţioasă, care să ofere o capacitate mai mare de procesare a solicitărilor de viză.
Tarlev s-a cam bâlbâit, fiind întrebat când vor fi deschise consulatele româneşti la Bălţi şi Cahul: „Guvernele ambelor ţări sunt preocupate şi cointeresate în crearea condiţiilor de libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului, inclusiv şi a cetăţenilor. Am convenit că specialiştii vor analiza şi în caz că a fi necesitate respectiv vor întreprinde toate acţiunile ce se impun pentru lichidarea impedimentelor sau incomodităţilor...”.
La un banc cu Voronin
Tăriceanu a avut o întrevedere şi cu preşedintele moldovean. Afişând bucurie, V. Voronin a început dialogul din mers, interesându-se „cum îi vremea în România”, iar în drum spre biblioteca de la preşedinţie l-a înveselit pe Tăriceanu cu un banc, după care, la masă, s-a plâns de consecinţele nefaste ale secetei. Cu uşile închise, cei doi au discutat, după cum ne informează Serviciul de presă al preşedintelui, despre proiecte bilaterale, energie, investiţii. Dar nu numai. Presa de peste Prut îl citează pe C. P. Tăriceanu, care susţine că a fost informat de V. Voronin despre discuţiile avute de acesta, la Moscova, cu preşedintele Putin, precum şi asupra relaţiilor dintre RM şi Rusia. „…Mi s-a părut, prin discuţiile pe care le-am avut în particular, cât şi prin participarea la dineul ce a fost oferit ulterior, că dovedeşte interes faţă de redeschiderea relaţiei cu România şi de rezolvare a problemelor pe care în acest moment le avem în suspans”, a spus Tăriceanu, cu referire la Voronin.
Spre deosebire de preşedintele României, Traian Băsescu, premierul român nu a făcut băi de mulţime la Chişinău (lumea nici nu s-a adunat să-l salute, aşa cum s-a întâmplat la vizita lui Băsescu) şi nu a mers să vorbească cu zecile de oameni care stau ore sau chiar zile în şir la coadă în faţa Consulatului României, pentru a obţine viza. În schimb, el a onorat invitaţia preşedintelui Voronin şi, imediat după întrevederea tete-a-tete, a urcat împreună cu el în „Mercedes”-ul prezidenţial şi a plecat la Combinatul de vinuri „Mileştii Mici”, alături de delegaţiile oficiale ale celor două ţări.
Tratatul şi „limba moldovenească”
Întrebat de „Moldova-1” de ce România nu acceptă propunerea RM de a semna un tratat politic de bază între cele două state, Tăriceanu a spus că „modelul „tratat politic de bază” este total depăşit la nivel european”, pronunţându-se pentru semnarea unui acord politic bilateral, care „să vizeze mai ales prezentul şi viitorul pe componenta de cooperare între ţările noastre şi pe sprijinirea aspiraţiilor RM de apropiere de UE”. Totodată, el a accentuat că acordul „trebuie să pornească de la o premisă pe care în România nimeni nu are nici cea mai mică intenţie să o conteste - a suveranităţii şi independenţei RM”. Deja la Bucureşti, premierul român a declarat că invocarea „limbii moldoveneşti sau a altor astfel de concepte nu vor ajuta la o apropiere şi un climat de încredere între România şi RM, iar relaţiile bilaterale vor fi conforme aşteptărilor celor două popoare odată ce aceste probleme sunt depăşite”.
Întâlniri la Ambasada României
Ultimul punct din programul chişinăuian al premierului Tăriceanu a fost întâlnirea cu reprezentanţii societăţii civile, inclusiv cu lideri de partide, la Ambasada României. Acolo au fost invitaţi şi foştii deţinuţi politici Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, care însă au lipsit, invocând motive personale. N-a fost prezent la ambasadă nici noul primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă motivându-şi absenţa prin faptul că a fost suprasolicitat de audienţa cetăţenilor la primărie. El a menţionat, totodată, că nici nu a primit o invitaţie pentru o întâlnire la nivel oficial, fiind anunţat doar printr-un fax despre întâlnirea de la ambasadă.
Şi la ambasadă, presa a avut acces doar pentru câteva minute de filmări protocolare. După aproximativ o oră, la solicitarea jurnaliştilor, Călin Popescu Tăriceanu a făcut un bilanţ al vizitei sale la Chişinău, declarându-se optimist în ceea ce priveşte rezultatele ei. „Este foarte greu de spus dacă vizita şi-a atins scopurile, o să vedem în perioada în care urmează. Eu sunt optimist, pentru că discuţiile pe care le-am avut mi s-au părut deschise şi sincere. Atât în plan politic, cât şi în cel economic, sunt perspective care pe mine mă bucură”, a concluzionat premierul român.
Noul primar al capitalei speră că problema maidanezilor va fi rezolvată uman
Noul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, a solicitat la prima şedinţă cu angajaţii primăriei, ca funcţionarii să fie mai deschişi în faţa cetăţenilor şi a presei, poliţia muncipală să nu aplice violenţa, iar problema câinilor vagabonzi să fie tratată într-un spirit uman.
"Când sunteţi contactaţi de un cetăţean sau de presă, trebuie să oferiţi informaţii depline. Nu avem informaţii secrete, decât cele prevăzute strict de lege", a indicat Chirtoacă. El a arătat că angajaţii primăriei vor fi selectaţi conform criteriilor profesionale şi nu în baza relaţiilor personale.
Primarul a mai cerut poliţiei municipale să nu aplice violenţa. "Încă din experianţa acumulată la Comitetul Helsinki, cunosc că există anumite cazuri de maltratare. Cetăţenii nu trebuie să aibă frică de poliţie, dar să o respecte", a spus Dorin Chirtoacă.
Una din problemele abordate la şedinţă a fost şi cea a câinilor vagabonzi. "Vreau să asigur toată asistenţa că nici-un câine nu este omorât sau otrăvit. Noi prindem câinii, îi ducem în afara oraşului şi le dăm drumul", a comunicat Tudor Manea, directorul regiei Autosalubritatea. El a subliniat că serviciile responsabile procedează în aşa mod pentru că nu dispun de terenuri speciale pe care să fie amplasate aziluri pentru maidanezi.
În acest context, primarul capitalei a cerut o "rezolvare umană" a problemei.
Dorin Chirtoacă le-a mai solicitat şoferilor de microbuze să aibă o atitudine pozitivă faţă de pasageri, să nu-i bruscheze şi să facă depăşirile regulamentar.
"Nu trebuie să facem erori, pentru că totul se va întoarce împotriva noastră ca bumerangul", a încheiat Dorin Chirtoacă, făcând aluzie la trecerea în opoziţie a fracţiunii comuniştilor din Consiliul municipal. Primarul a arătat că echipa primăriei trebuie să obţină un rezultat concret, pentru că "în 2009 şi 2011, retorica nu va mai conta".
"Când sunteţi contactaţi de un cetăţean sau de presă, trebuie să oferiţi informaţii depline. Nu avem informaţii secrete, decât cele prevăzute strict de lege", a indicat Chirtoacă. El a arătat că angajaţii primăriei vor fi selectaţi conform criteriilor profesionale şi nu în baza relaţiilor personale.
Primarul a mai cerut poliţiei municipale să nu aplice violenţa. "Încă din experianţa acumulată la Comitetul Helsinki, cunosc că există anumite cazuri de maltratare. Cetăţenii nu trebuie să aibă frică de poliţie, dar să o respecte", a spus Dorin Chirtoacă.
Una din problemele abordate la şedinţă a fost şi cea a câinilor vagabonzi. "Vreau să asigur toată asistenţa că nici-un câine nu este omorât sau otrăvit. Noi prindem câinii, îi ducem în afara oraşului şi le dăm drumul", a comunicat Tudor Manea, directorul regiei Autosalubritatea. El a subliniat că serviciile responsabile procedează în aşa mod pentru că nu dispun de terenuri speciale pe care să fie amplasate aziluri pentru maidanezi.
În acest context, primarul capitalei a cerut o "rezolvare umană" a problemei.
Dorin Chirtoacă le-a mai solicitat şoferilor de microbuze să aibă o atitudine pozitivă faţă de pasageri, să nu-i bruscheze şi să facă depăşirile regulamentar.
"Nu trebuie să facem erori, pentru că totul se va întoarce împotriva noastră ca bumerangul", a încheiat Dorin Chirtoacă, făcând aluzie la trecerea în opoziţie a fracţiunii comuniştilor din Consiliul municipal. Primarul a arătat că echipa primăriei trebuie să obţină un rezultat concret, pentru că "în 2009 şi 2011, retorica nu va mai conta".
Israelul deblocheaza banii din taxele palestinienilor
Autoritatile israeliene vor vira de urgenta catre guvernul palestinian milioane de dolari din taxe, care se cuvin Autoritatii Palestiniene, dar sint strinse in Israel.
Milioane de dolari au fost blocati vreme de 17 luni, dupa ce Hamas a cistigat alegerile si a preluat puterea in defavoarea Fatah, partid cu care Israelul negociaza. Primul transfer catre palestinieni, mai exact catre guvernul de urgenta dominat de Fatah, a avut loc deja si se ridica la 117 milioane de dolari.
Masura urmeaza dizolvarii guvernului palestinian de unitate nationala condus de Hamas si care a conditionat recunoasterea Israelului de retragerea din teritorii si intoarcerea refugiatilor palestinieni.
Presedintele palestinian Mahmud Abbas, liderul Fatah, a dizolvat guvernul dupa ce Hamas a eliminat, aproape in intregime, influenta Fatah din Fisia Gaza care este acum practic sub controlul exclusiv al Hamas.
Israelul a promis ca va sustine noul executiv palestinian de urgenta instalat de Abbas in Cisiordania, iar deblocarea fondurilor din taxele platite de palestinienii care lucreaza in Israel se incadreaza in acest sprijin declarat pentru Fatah si liderul sau Mahmud Abbas, in contrapondere la miscarea Hamas.
Prin aceste masuri, Israelul spera sa intareasca noul guvern pentru ca acesta sa cistige sprijinul populatiei palestiniene sub pragul saraciei, nu doar in Cisiordania, ci mai ales in Gaza, unde in general Hamas este mult mai populara in vreme ce Fatah este considerat un partid corupt care deturneaza fondurile destinate populatiei. De altfel, Hamas a catalogat miscarea facuta de Israel drept „un santaj politic“.
In pofida asigurarilor de sprijin, exista o disputa intre Israel si Autoritatea Palestiniana in legatura cu sumele ce revin palestinienilor. In timp
ce guvernul palestinian sustine ca trebuie sa i se restituie echivalentul a 700 de milioane de dolari, Israelul spune ca are de dat doar 500 de milioane de dolari.
Milioane de dolari au fost blocati vreme de 17 luni, dupa ce Hamas a cistigat alegerile si a preluat puterea in defavoarea Fatah, partid cu care Israelul negociaza. Primul transfer catre palestinieni, mai exact catre guvernul de urgenta dominat de Fatah, a avut loc deja si se ridica la 117 milioane de dolari.
Masura urmeaza dizolvarii guvernului palestinian de unitate nationala condus de Hamas si care a conditionat recunoasterea Israelului de retragerea din teritorii si intoarcerea refugiatilor palestinieni.
Presedintele palestinian Mahmud Abbas, liderul Fatah, a dizolvat guvernul dupa ce Hamas a eliminat, aproape in intregime, influenta Fatah din Fisia Gaza care este acum practic sub controlul exclusiv al Hamas.
Israelul a promis ca va sustine noul executiv palestinian de urgenta instalat de Abbas in Cisiordania, iar deblocarea fondurilor din taxele platite de palestinienii care lucreaza in Israel se incadreaza in acest sprijin declarat pentru Fatah si liderul sau Mahmud Abbas, in contrapondere la miscarea Hamas.
Prin aceste masuri, Israelul spera sa intareasca noul guvern pentru ca acesta sa cistige sprijinul populatiei palestiniene sub pragul saraciei, nu doar in Cisiordania, ci mai ales in Gaza, unde in general Hamas este mult mai populara in vreme ce Fatah este considerat un partid corupt care deturneaza fondurile destinate populatiei. De altfel, Hamas a catalogat miscarea facuta de Israel drept „un santaj politic“.
In pofida asigurarilor de sprijin, exista o disputa intre Israel si Autoritatea Palestiniana in legatura cu sumele ce revin palestinienilor. In timp
ce guvernul palestinian sustine ca trebuie sa i se restituie echivalentul a 700 de milioane de dolari, Israelul spune ca are de dat doar 500 de milioane de dolari.
Preşedintele Putin face propuneri conciliante în SUA
Preşedintele rus Vladimir Putin a înaintat un nou set de propuneri menite să reducă tensiunile dintre Moscova şi Statele Unite, în ceea ce priveşte amplasarea scutului american anti-rachetă în Europa Centrală.
În cadrul întâlnirii cu preşedintele George Bush, la Kennebunkport, în statul american Maine, Vladimir Putin a sugerat extinderea sistemului, astfel încât de acesta să beneficieze şi alte ţări europene sau NATO.
El a mai solicitat crearea unor centre de procesare şi transfer de date strategice, la Moscova şi, eventual, Bruxelles, ceea ce ar reduce necesitatea creării unor noi facilităţi în Cehia şi Polonia.
"În opinia noastră, aceste propuneri vor face ca facilităţile din Cehia şi Polonia să nu mai fie necesare. Pentru a evita extinderea scutului antirachetă în acest ţări, suntem pregătiţi nu doar să includem în sistem staţia de la Arbala, pe care o închiriem de la Azerbaijean, ci şi un nou dispozitiv anti-radar din sudul Rusiei", a spus Vladimir Putin.
Preşedintele Bush a salutat propunerile, dar a avut unele obiecţii. "Cred ceea ce spune? Sigur că da, am încredere în el. Îmi place tot ceea ce propune? Cred că nici lui nu îi plac toate propunerile mele! Consider că viziunea sa este inovativă, strategică şi sinceră. Rămân însă la părerea că Cehia şi Polonia rămân părţi integrante ale sistemului", a răspuns liderul american.
În cadrul întâlnirii cu preşedintele George Bush, la Kennebunkport, în statul american Maine, Vladimir Putin a sugerat extinderea sistemului, astfel încât de acesta să beneficieze şi alte ţări europene sau NATO.
El a mai solicitat crearea unor centre de procesare şi transfer de date strategice, la Moscova şi, eventual, Bruxelles, ceea ce ar reduce necesitatea creării unor noi facilităţi în Cehia şi Polonia.
"În opinia noastră, aceste propuneri vor face ca facilităţile din Cehia şi Polonia să nu mai fie necesare. Pentru a evita extinderea scutului antirachetă în acest ţări, suntem pregătiţi nu doar să includem în sistem staţia de la Arbala, pe care o închiriem de la Azerbaijean, ci şi un nou dispozitiv anti-radar din sudul Rusiei", a spus Vladimir Putin.
Preşedintele Bush a salutat propunerile, dar a avut unele obiecţii. "Cred ceea ce spune? Sigur că da, am încredere în el. Îmi place tot ceea ce propune? Cred că nici lui nu îi plac toate propunerile mele! Consider că viziunea sa este inovativă, strategică şi sinceră. Rămân însă la părerea că Cehia şi Polonia rămân părţi integrante ale sistemului", a răspuns liderul american.
Solana consideră Iranul vinovat de instabilitatea din Orientul Mijlociu
Recentul atentat asupra forţelor de menţinere a păcii din Liban, soldat cu moartea a şase militari spanioli, nu poate fi separat de acţiunile mişcării radicale palestiniene Hamas în teritorii. Această declaraţie a venit din partea Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă al Uniunii Europene, Javier Solana.
"Identitatea celor care au comis atentatul de la 24 iunie nu este cunoscută, dar ar fi o naivitate ca acest eveniment să nu fie privit într-un context mai larg, regional", a precizat Solana. Oficialul european a făcut referire la rolul jucat de Iran în menţinerea instabilităţii din Orientul Mijlociu. El a citat, în acest sens, declaraţia făcută, săptămâna trecută, de emisarul iranian, Ali Larijani, pentru revista Newsweek, potrivit căreia regimul de la Teheran susţine organizaţia Hamas.
Solana a anunţat, de asemenea, că următoarele discuţii de pace israeliano-palestiniene, mediate de Occident şi lumea arabă, vor avea loc la Cairo, la jumătatea lunii iulie. Înaltul oficial european a declarat că ajutorul politic şi financiar pentru Autoritatea Palestiniană este vital. El a mai precizat că, la un moment dat, va fi necesară prezenţa unei forţe de pace în Fâşia Gaza şi Cisiordania.
"Identitatea celor care au comis atentatul de la 24 iunie nu este cunoscută, dar ar fi o naivitate ca acest eveniment să nu fie privit într-un context mai larg, regional", a precizat Solana. Oficialul european a făcut referire la rolul jucat de Iran în menţinerea instabilităţii din Orientul Mijlociu. El a citat, în acest sens, declaraţia făcută, săptămâna trecută, de emisarul iranian, Ali Larijani, pentru revista Newsweek, potrivit căreia regimul de la Teheran susţine organizaţia Hamas.
Solana a anunţat, de asemenea, că următoarele discuţii de pace israeliano-palestiniene, mediate de Occident şi lumea arabă, vor avea loc la Cairo, la jumătatea lunii iulie. Înaltul oficial european a declarat că ajutorul politic şi financiar pentru Autoritatea Palestiniană este vital. El a mai precizat că, la un moment dat, va fi necesară prezenţa unei forţe de pace în Fâşia Gaza şi Cisiordania.
Americanii susţin că al-Qaida pregăteşte atentate „spectaculoase”
Atât statele europene, cât şi SUA şi Australia se tem de un val de atacuri teroriste
Incidentele din Marea Britanie au pus în stare de alertă numeroase ţări. În vreme ce Germania a anunţat public că există informaţii că teroriştii pregătesc atentate „de o deosebită gravitate” care ar putea viza această ţară, oficialii americani neagă că SUA ar fi ameninţată. Un raport secret relevă însă că reţeaua al-Qaida pregăteşte un atentat „spectaculos”.
În Franţa, ministrul de Interne, Michèle Alliot-Marie, i-a convocat pe toţi responsabilii securităţii interne pentru o „reuniune consacrată dis-pozitivelor şi mijloacelor luptei antiteroriste”. Gu-vernele australian şi norvegian au recomandat „cea mai mare prudenţă” cetăţenilor lor care călătoresc în Marea Britanie. Măsurile de securitate au fost întărite în aeroporturile în care traficul călătorilor este în creştere datorită perioadei vacanţelor de vară, informează AFP.
Şi autorităţile americane au anunţat, la rândul lor, o „întărire” a prezenţei poliţieneşti în avioanele care zburau în direcţia Marii Britanii şi în aeroporturile americane pentru a-i asigura pe călători de vigilenţa autorităţilor. De altfel, americanii şi-au exprimat o „îngrijorare extrem de precaută în timpul acestei perioade de vacanţă” din preajma sărbătorii naţionale din 4 iulie. Deşi secretarul american pentru securitate internă, Michael Chertoff, a precizat că nu există o ameninţare ‘’precisă’’ la adresa SUA, un raport secret al forţelor americane de ordine avertizează că reţeaua teroristă al-Qaida pregăteşte un atentat „spectaculos” în această vară, potrivit Mediafax. „Acest raport ne aduce aminte de avertizările şi informaţiile secrete pe care le-am primit în vara lui 2001”, a explicat un oficial pentru ABC News. În plus, oficialii forţelor americane de ordine au primit informaţii secrete, în urmă cu două săptămâni, care avertizau în legătură cu producerea unor atentate la Glasgow şi Praga, îndrep-tate împotriva „infrastructurii aeroportuare şi aparatelor de zbor”.
Spre deo-sebire de Statele Unite, Germania a avertizat în mod public că ţara s-ar putea confrunta cu un atentat de amploare, în vara aceasta. „Trebuie să avem în vedere, în viitorul apropiat, atentate de o deosebită gravitate şi aici. Germania se află, şi ea, în vizorul terorismului islamic”, a anunţat preşedintele Sindicatului Poliţiei germane (GdP), Konrad Freiberg. Această situaţie, a precizat Freiberg, este cauzată de faptul că „Germania şi-a intensificat activitatea în Afganistan prin recenta trimitere de avioane Tornado. Aceasta a sporit pericolul terorist pe teritoriul nostru”.
Incidentele din Marea Britanie au pus în stare de alertă numeroase ţări. În vreme ce Germania a anunţat public că există informaţii că teroriştii pregătesc atentate „de o deosebită gravitate” care ar putea viza această ţară, oficialii americani neagă că SUA ar fi ameninţată. Un raport secret relevă însă că reţeaua al-Qaida pregăteşte un atentat „spectaculos”.
În Franţa, ministrul de Interne, Michèle Alliot-Marie, i-a convocat pe toţi responsabilii securităţii interne pentru o „reuniune consacrată dis-pozitivelor şi mijloacelor luptei antiteroriste”. Gu-vernele australian şi norvegian au recomandat „cea mai mare prudenţă” cetăţenilor lor care călătoresc în Marea Britanie. Măsurile de securitate au fost întărite în aeroporturile în care traficul călătorilor este în creştere datorită perioadei vacanţelor de vară, informează AFP.
Şi autorităţile americane au anunţat, la rândul lor, o „întărire” a prezenţei poliţieneşti în avioanele care zburau în direcţia Marii Britanii şi în aeroporturile americane pentru a-i asigura pe călători de vigilenţa autorităţilor. De altfel, americanii şi-au exprimat o „îngrijorare extrem de precaută în timpul acestei perioade de vacanţă” din preajma sărbătorii naţionale din 4 iulie. Deşi secretarul american pentru securitate internă, Michael Chertoff, a precizat că nu există o ameninţare ‘’precisă’’ la adresa SUA, un raport secret al forţelor americane de ordine avertizează că reţeaua teroristă al-Qaida pregăteşte un atentat „spectaculos” în această vară, potrivit Mediafax. „Acest raport ne aduce aminte de avertizările şi informaţiile secrete pe care le-am primit în vara lui 2001”, a explicat un oficial pentru ABC News. În plus, oficialii forţelor americane de ordine au primit informaţii secrete, în urmă cu două săptămâni, care avertizau în legătură cu producerea unor atentate la Glasgow şi Praga, îndrep-tate împotriva „infrastructurii aeroportuare şi aparatelor de zbor”.
Spre deo-sebire de Statele Unite, Germania a avertizat în mod public că ţara s-ar putea confrunta cu un atentat de amploare, în vara aceasta. „Trebuie să avem în vedere, în viitorul apropiat, atentate de o deosebită gravitate şi aici. Germania se află, şi ea, în vizorul terorismului islamic”, a anunţat preşedintele Sindicatului Poliţiei germane (GdP), Konrad Freiberg. Această situaţie, a precizat Freiberg, este cauzată de faptul că „Germania şi-a intensificat activitatea în Afganistan prin recenta trimitere de avioane Tornado. Aceasta a sporit pericolul terorist pe teritoriul nostru”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
