panourile sale din Europa ca este "probably the best beer in the world"... insa in viziunea producatorului danez, lumea aceasta nu include Statele Unite: Carlsberg abia isi face reclama pe cea mai importanta piata a berii din lume, dupa vanzari, si nu a exportat in SUA in cea mai mare parte a istoriei sale de 156 de ani.
"Nu intentionez sa jignesc americanii, dar credem ca putem fi producator global de succes si fara Statele Unite", a spus Nils Andersen, directorul executiv Carlsberg, al cincilea producator de bere din lume. In opinia lui Andersen, pentru Calsberg este mai coerent sa se concentrezepe pietele aflate in crestere rapida, din Europa de Est, Rusia si Asia. E nevoie de decenii intregi si de bugete consistente pentru a construi un brand in Statele Unite, precizeaza Andersen pentru Wall Street Journal Europe, adaugand ca ar prefera sa investeasca pe piete unde Carlsberg este deja cunoscut.
De fapt, piata americana este plasata atat de jos, pe lista de prioritati a producatorului danez, incat acesta nu a comandat inca un studiu de piata pentru Statele Unite, dar a initiat un studiu pentru piata berii din Serbia. Pe masura ce alti producatori de renume arunca in joc sume importante pentru a castiga o portie cat mai consistenta din piata americana, unii analisti se intreaba daca nu cumva Carlsberg ar trebui sa faca acelasi lucru.
Importanta berii premium
Americanii sunt considerati cei mai mari snobi, cand vine vorba de bere. La barurile exclusiviste din New york si San Francisco unii clienti dau 7$ pe un pahar de bere importata din Europa, chiar daca majoritatea acestor marci, printre care si Carlsberg, au costuri de productie similare cu cele ale brandurilor mai ieftine.
Piata berii de import, pe segmentul premium, a avut cea mai rapida crestere in 2002 in SUA, de 5,9% fata de ritmul de 0,9% cu care s-a dezvoltat restul pietei. "Producatorii globali care ignora piata americana o fac pe propria raspundere", considera Nicole van Putten, analist specializat pe piata berii, la Fortis bank.Van Putten estimeaza ca actiunile Carlsberg sunt cotate in Danemarca cu circa 10% mai slab decat actiunile brandurilor globale rivale, care sunt promovate activ in SUA.
Strategie orientata spre Europa
Desi berea Carlsberg se vinde in SUA din anii 1960, iar producatorul danez ar fi avut timp sa-si construiasca brandul timp de patru decenii, daca ar fi vrut, Carlsberg a preferat intotdeauna Europa, in detrimentul Statelor Unite. In opinia unor analisti cea mai mare greseala a danezilor este utilizarea diviziei Labatt, apartinand rivalului Interbrew, drept canal de distributie in SUA. Astfel, pe piata americana de 2,4 miliarde litri anual, Carlsberg vinde doar 2,8 milioane litri, fata de vanzarile de 500 milioane litri ale olandezilor de la Heineken, sau fata de cele sapte milioane de litri vanduti de Stella Artois anual.
Pe piata americana, Carlsberg nu se bucura nici macar de statutul de bere importata, deoarece este fabricata pe o platforma Labatt din Canada, o alta greseala strategica dupa multi analisti. Andersen spune ca, prin licentierea distributiei catre Interbrew, Carlsberg economiseste bani, pentru ca nu trebuie sa exporte berea direct din Danemarca, ci poate folosi aceeasi reteta pentru a o produce in Canada.
Strategia companiei a produs rezultate variate: in vreme ce vanzarile grupului au crescut cu 50%an ultimii cinci ani, la 6,5 miliarde euro, profitul net a scazut cu 34% in primul semestru al acestui an, la 67,6 milioane euro.
luni, 24 noiembrie 2008
Un fruct care nu s-a copt inca
Peste 50 de zile se implineste un an de la unul dintre cele mai importante evenimente economice de dupa '89: liberalizarea pietei comunicatiilor. Entuziasmul facil de la inceput, cand romanul abia astepta sa arunce telefonul RomTelecom si sa il primeasca pe al unui alt operator mai prietenos, a fost inlocuit treptat cu observatii mai lucide.
Nici nu avea cum sa fie altfel: monopolul in telecom nu e o statuie pe care s-o darami peste noapte. Avem de-a face cu una dintre cele mai pretentioase industrii si, in plus, am pornit la "revolutie" in momentul cand piata mondiala era in recesiune. Mai mult, desi suntem - iertata fie comparatia - inaintea Bulgariei in acest sens, la liberalizare s-a pornit oarecum heirupist - spre deosebire, spre exemplu de Cehia- care a avut parte de o perioada generoasa de pregatire.Totusi, castigurile liberalizarii sunt certe si am putea spune surprinzatoare data fiind lentoarea generala cu care se schimba economia autohtona. Asistam deja la competitie reala pe doua segmente. Primul il reprezinta convorbirile internationale.
La 1 ianuarie a aparut, oficial, primul operator care a oferit "la tot poporul" minute extrem de ieftine pe extern. Ulterior, companiile de telefonie mobila au taiat si ele preturile. In fine, RomTelecom, vazand ca pierde trafic, a facut acelasi lucru. Astfel, in zece luni, preturile la convorbirile externe au scazut semnificativ, iar comunicatiile internationale nu mai sunt un lux, nici pentru companii, nici pentru utilizatorul de rand. Al doilea castig, poate cel mai important, il avem in comunicatiile de business. Companiile au acum de unde sa aleaga pachete integrate de servicii. Oferta este destul de diversa, ceea ce se traduce nu numai in preocuparile furnizorilor pentru calitate, bonusuri s.a.m.d., ci si pentru competitivitate in domeniul tarifelor. Iar comunicatiile sunt o parte importanta in structura generala a costurilor pentru mai toate firmele.
Analistii pietei afirma, aproape unanim, ca anul viitor vom simti cu adevarat efectele liberalizarii, in urma semnificativelor investitii incepute anul acesta, printre care si cea anuntata la POSTelecom, cea mai mare dintre cele facute de chinezi in Romania.
Demonopolizarea telecomului romanesc a fost tema a zeci de conferinte si seminarii. A fost explicata in zeci de mii de pagini. Am asistat si la lansarea, cu mare publicitate, a catorva proiecte utopice.Dincolo de toate acestea, schimbarile sunt deja vizibile, iar anul urmator va aduce fara indoiala maturitate in aceasta industrie. Macar daca si economia romaneasca, in ansamblul ei, s-ar misca cu viteza comunicatiilor. Acestea sunt si ratiunile pentru care prezentam si astazi cateva puncte de vedere despre fenomenul demonopolizarii telecom.
Nici nu avea cum sa fie altfel: monopolul in telecom nu e o statuie pe care s-o darami peste noapte. Avem de-a face cu una dintre cele mai pretentioase industrii si, in plus, am pornit la "revolutie" in momentul cand piata mondiala era in recesiune. Mai mult, desi suntem - iertata fie comparatia - inaintea Bulgariei in acest sens, la liberalizare s-a pornit oarecum heirupist - spre deosebire, spre exemplu de Cehia- care a avut parte de o perioada generoasa de pregatire.Totusi, castigurile liberalizarii sunt certe si am putea spune surprinzatoare data fiind lentoarea generala cu care se schimba economia autohtona. Asistam deja la competitie reala pe doua segmente. Primul il reprezinta convorbirile internationale.
La 1 ianuarie a aparut, oficial, primul operator care a oferit "la tot poporul" minute extrem de ieftine pe extern. Ulterior, companiile de telefonie mobila au taiat si ele preturile. In fine, RomTelecom, vazand ca pierde trafic, a facut acelasi lucru. Astfel, in zece luni, preturile la convorbirile externe au scazut semnificativ, iar comunicatiile internationale nu mai sunt un lux, nici pentru companii, nici pentru utilizatorul de rand. Al doilea castig, poate cel mai important, il avem in comunicatiile de business. Companiile au acum de unde sa aleaga pachete integrate de servicii. Oferta este destul de diversa, ceea ce se traduce nu numai in preocuparile furnizorilor pentru calitate, bonusuri s.a.m.d., ci si pentru competitivitate in domeniul tarifelor. Iar comunicatiile sunt o parte importanta in structura generala a costurilor pentru mai toate firmele.
Analistii pietei afirma, aproape unanim, ca anul viitor vom simti cu adevarat efectele liberalizarii, in urma semnificativelor investitii incepute anul acesta, printre care si cea anuntata la POSTelecom, cea mai mare dintre cele facute de chinezi in Romania.
Demonopolizarea telecomului romanesc a fost tema a zeci de conferinte si seminarii. A fost explicata in zeci de mii de pagini. Am asistat si la lansarea, cu mare publicitate, a catorva proiecte utopice.Dincolo de toate acestea, schimbarile sunt deja vizibile, iar anul urmator va aduce fara indoiala maturitate in aceasta industrie. Macar daca si economia romaneasca, in ansamblul ei, s-ar misca cu viteza comunicatiilor. Acestea sunt si ratiunile pentru care prezentam si astazi cateva puncte de vedere despre fenomenul demonopolizarii telecom.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
