China ofera Republicii Moldova asistenta tehnica in valoare de $1,2 milioane, o parte dintre care vor fi folosite pentru procurarea a 1500 de calculatoare pentru institutiile moldovene de invatamant, informeaza Agentia DECA-press.
Scolile care vor fi computerizate din banii chinezilor vor fi selectate de Ministerul Educatiei si Tineretului.
In acest sens, la Chisinau, a fost semnat un acord de cooperare economica si tehnica intre cele doua state. Din banii alocati de China va fi procurat si echipament pentru Centrul National Stiintifico-Practic de Sanatate Reproductiva, Genetica Medicala si Planificare Familiala.
Intre anii 2001-2006, China a oferit Moldovei asistenta tehnica nerambursabila in valoare de 35 mln. yuani.
luni, 23 februarie 2009
Doi elevi ai liceului moldo-turc au primit diplomele de bacalaureat inminate chiar de la seful statului
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a inminat diplomele de bacalaureat absolventilor Liceului Teoretic Moldo-Turc Iurie Boreico si Alexandru Zamorzaev, premianti ai olimpiadelor internationale la matematica si fizica, detinatori ai Burselor de Merit, acordate prin concurs national pentru performante deosebite inregistrate in procesul de studii.
Vladimir Voronin i-a felicitat pe Iurie Boreico si Alexandru Zamorzaev cu ocazia absolvirii cu succes a liceului, precum si cu prilejul inmatricularii in unele din cele mai prestigioase institutii de invatamint superior din lume - Universitatea Harvard si, respectiv, Institutul Tehnologic al Statului Massachusetts, SUA.
Seful statului a apreciat realizarile obtinute de cei doi absolventi ai Liceului Moldo-Turc, urindu-le mult succes in procesul de instruire si de activitate stiintifica, valorificarea plenara a cunostintelor intru prosperarea Republicii Moldova.
Prezent la eveniment, ministrul educatiei si tineretului, Victor Tvircun, l-a informat pe seful statului ca, incepind cu anul curent, diplomele de bacalaureat din Republica Moldova contin elemente de protectie sporita.
Vladimir Voronin i-a felicitat pe Iurie Boreico si Alexandru Zamorzaev cu ocazia absolvirii cu succes a liceului, precum si cu prilejul inmatricularii in unele din cele mai prestigioase institutii de invatamint superior din lume - Universitatea Harvard si, respectiv, Institutul Tehnologic al Statului Massachusetts, SUA.
Seful statului a apreciat realizarile obtinute de cei doi absolventi ai Liceului Moldo-Turc, urindu-le mult succes in procesul de instruire si de activitate stiintifica, valorificarea plenara a cunostintelor intru prosperarea Republicii Moldova.
Prezent la eveniment, ministrul educatiei si tineretului, Victor Tvircun, l-a informat pe seful statului ca, incepind cu anul curent, diplomele de bacalaureat din Republica Moldova contin elemente de protectie sporita.
Comuniştii sabotează crearea administraţiei publice locale
Fracţiunea Alianţa „Moldova Noastră” condamnă acţiunile Partidului Comuniştilor de sabotare deliberată a creării administraţiei publice raionale şi locale prin provocarea lipsei de cvorum şi boicotarea constituirii noilor consilii, a declarat în cadrul şedinţei în plen a parlamentului deputatul AMN Alexandru Lipcan.
Potrivit parlamentarului, tergiversarea formării noilor consilii ascunde nişte fenomene absolut ieşite din comun - de corupere şi şantaj politic. „Timpul pierdut de comunităţile locale din cauza eşecului în organizarea noii administraţii, eşec organizat de comunişti, este exploatat intens de aceştia pentru a şantaja reprezentanţii altor partide, fie pentru a-i cumpăra cu bani gheaţă şi cu funcţii promise pe unii mai slabi de fire. Există semnale că, pentru a trece de partea comuniştilor, se propun mite de zeci de mii de dolari americani, iar în caz de refuz se ameninţă cu urmăriri şi condamnări penale”, susţine deputatul.
Lipcan a menţionat că sabotarea procesului de creare a administraţiei publice locale este o acţiune organizată centralizat, cu implicarea sau cu acordul tacit din partea mai multor autorităţi ale statului. Dovada principală este că acest procedeu se aplică simultan în 16 raioane: Anenii Noi, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni, Criuleni, Drochia, Făleşti, Glodeni, Hânceşti, Leova, Soroca, Şoldăneşti, Ştefan-Vodă, Teleneşti, Ungheni. Fracţiunea AMN în parlament a sesizat Procuratura Generală şi Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei, cerându-le să verifice fiecare caz de trecere de partea comuniştilor a aleşilor raionali de pe listele formaţiunilor necomuniste.
Potrivit sursei citate, se vede clar că regimul actual este incapabil să accepte în mod civilizat opţiunea electoratului, care în circa 27 de raioane înseamnă înfrângerea comuniştilor. În aceste condiţii pare a fi credibilă temerea cum că preşedintele Voronin va face uz de influenţa sa pentru a provoca situaţii de criză cu scopul anulării rezultatelor scrutinului local din 3 iunie în raioanele în care comuniştii au pierdut alegerile locale.
Fracţiunea AMN a chemat toţi exponenţii forţelor necomuniste „să-şi păstreze cu tărie poziţiile în faţa oricăror presiuni şi ademeneli venite din partea comuniştilor”.
Potrivit parlamentarului, tergiversarea formării noilor consilii ascunde nişte fenomene absolut ieşite din comun - de corupere şi şantaj politic. „Timpul pierdut de comunităţile locale din cauza eşecului în organizarea noii administraţii, eşec organizat de comunişti, este exploatat intens de aceştia pentru a şantaja reprezentanţii altor partide, fie pentru a-i cumpăra cu bani gheaţă şi cu funcţii promise pe unii mai slabi de fire. Există semnale că, pentru a trece de partea comuniştilor, se propun mite de zeci de mii de dolari americani, iar în caz de refuz se ameninţă cu urmăriri şi condamnări penale”, susţine deputatul.
Lipcan a menţionat că sabotarea procesului de creare a administraţiei publice locale este o acţiune organizată centralizat, cu implicarea sau cu acordul tacit din partea mai multor autorităţi ale statului. Dovada principală este că acest procedeu se aplică simultan în 16 raioane: Anenii Noi, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni, Criuleni, Drochia, Făleşti, Glodeni, Hânceşti, Leova, Soroca, Şoldăneşti, Ştefan-Vodă, Teleneşti, Ungheni. Fracţiunea AMN în parlament a sesizat Procuratura Generală şi Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei, cerându-le să verifice fiecare caz de trecere de partea comuniştilor a aleşilor raionali de pe listele formaţiunilor necomuniste.
Potrivit sursei citate, se vede clar că regimul actual este incapabil să accepte în mod civilizat opţiunea electoratului, care în circa 27 de raioane înseamnă înfrângerea comuniştilor. În aceste condiţii pare a fi credibilă temerea cum că preşedintele Voronin va face uz de influenţa sa pentru a provoca situaţii de criză cu scopul anulării rezultatelor scrutinului local din 3 iunie în raioanele în care comuniştii au pierdut alegerile locale.
Fracţiunea AMN a chemat toţi exponenţii forţelor necomuniste „să-şi păstreze cu tărie poziţiile în faţa oricăror presiuni şi ademeneli venite din partea comuniştilor”.
AMN sustine ca alesilor locali li se propun mite in valoare de zeci de mii de dolari pentru a trece de partea comunistilor
Alianta „Moldova Noastra” (AMN) sustine ca mai multor alesi locali li se propun mite de zeci de mii de dolari pentru a trece de partea comunistilor. AMN a difuzat o declaratie in care afirma ca astfel comunistii, care au pierdut puterea la nivel local, doresc sa-si asigure conducerea in teritorii, informeaza Agentia DECA-press.
Formatiunea politica condusa de Serafim Urechean sustine ca, cei care refuza oferta comunistilor, sunt amenintati cu „urmariri si condamnari penale”.
AMN a sesizat Procuratura Generala si Centrul de Combatere a Crimelor Economice si a Coruptiei, cerandu-le sa verifice fiecare caz de trecere de partea comunistilor a alesilor raionali de pe listele formatiunilor necomuniste.
Totodata, partidul a chemat toti exponentii fortelor necomuniste „sa-si pastreze cu tarie pozitiile in fata oricaror presiuni si ademeneli venite din partea comunistilor”.
In acelasi timp, AMN a acuzat comunistii de „sabotare deliberata a crearii administratiei publice raionale si locale” si a declarat ca acest „complot deschis al puterii centrale impotriva formarii puterii locale conform rezultatelor scrutinului din 3 iunie” poate avea urmari grave pentru tara.
Formatiunea politica condusa de Serafim Urechean sustine ca, cei care refuza oferta comunistilor, sunt amenintati cu „urmariri si condamnari penale”.
AMN a sesizat Procuratura Generala si Centrul de Combatere a Crimelor Economice si a Coruptiei, cerandu-le sa verifice fiecare caz de trecere de partea comunistilor a alesilor raionali de pe listele formatiunilor necomuniste.
Totodata, partidul a chemat toti exponentii fortelor necomuniste „sa-si pastreze cu tarie pozitiile in fata oricaror presiuni si ademeneli venite din partea comunistilor”.
In acelasi timp, AMN a acuzat comunistii de „sabotare deliberata a crearii administratiei publice raionale si locale” si a declarat ca acest „complot deschis al puterii centrale impotriva formarii puterii locale conform rezultatelor scrutinului din 3 iunie” poate avea urmari grave pentru tara.
Tăriceanu la Chişinău
„România vă este alături în eforturile de apropiere a Moldovei de UE”, este mesajul politic pe care a dorit să-l sublinieze premierul român Călin Popescu Tăriceanu, care s-a aflat vineri în prima sa vizită oficială la Chişinău, aceasta fiind şi prima vizită oficială în RM a unui şef al guvernului de la Bucureşti în ultimii opt ani. Se pare că vizita a avut scopul de a dezamorsa tensiunile instalate în relaţiile moldo-române în ultimele luni, ca urmare a unor acuzaţii dure de „amestec în treburile interne ale statului” lansate de Chişinăul oficial în adresa Bucureştiului, care au avut ca replică o reacţie diplomată, dar fermă de peste Prut.
„Suişuri” fără „coborâşuri”
În aparenţă, „solia de pace” a funcţionat. Cel puţin dacă e să credem declaraţiilor optimiste făcute de premierul moldovean şi omologul său de la Bucureşti. Adresându-i-se lui Tarlev cu „dragă Vasile”, premierul român a subliniat că are o relaţie personală foarte bună cu şeful executivului de la Chişinău şi şi-a exprimat încrederea că vizita va relansa relaţia bilaterală româno-moldoveană, care să aibă doar „suişuri”, evitând „coborâşurile” din ultima perioadă.
Fond pentru Moldova
„Mesajul pe care îl dau este unul foarte clar - UE are uşile deschise pentru Moldova”, a menţionat Tăriceanu, accentuând că „România ca ţară membră a UE va fi cel mai puternic şi mai constant susţinător al aspiraţiilor europene ale RM”. În acest sens, şeful executivului român a anunţat că i-a propus omologului său moldovean crearea unui fond de dezvoltare şi cooperare al României, menit a ajuta proiecte economice, de infrastructură şi culturale pe care autorităţile RM le consideră importante pentru aderarea sa europeană.
Totodată, Tăriceanu a precizat că România este dispusă să ofere, pe lângă sprijinul politic, şi experienţa acumulată de autorităţile române în procesul de integrare europeană, oferind în acest sens acquis-ul comunitar tradus deja în limba română şi care ar scuti Chişinăul de costuri şi eforturi imense. Întrebat de jurnalişti dacă Chişinăul va accepta oferta părţii române, Tarlev a menţionat că RM este interesată în obţinerea oricărui ajutor privind aderarea europeană, inclusiv a acquis-ului european (potrivit unor surse însă, Chişinăul vrea să-l traducă de sine stătător în „limba moldovenească”).
Nevoie de investiţii
Cei doi premieri au discutat, de asemenea, despre colaborare comercial-economică şi proiecte comune în domenii de infrastructură, energetică, dezvoltare transfrontalieră.
Proiectele enunţate nu sunt însă noi, ci acele de care se vorbeşte de ani de zile: Tarlev a pomenit de construcţia liniei de transport energetic pe traseul Dnepropetrovsk - Bălţi - Suceava, iar Tăriceanu a vorbit de interesul României pentru portul de la Giurgiuleşti.
Aspectele economice au fost abordate şi la Forumul economic moldo-român, la care a participat o importantă delegaţie de oameni de afaceri de peste Prut. Premierul român, la fel ca şi ministrul Economiei şi Finanţelor de la Bucureşti, Varujan Vosganian, a subliniat că dezvoltarea economică a RM nu poate fi asigurată decât printr-un aflux consistent de investiţii străine directe. Tăriceanu şi-a exprimat încrederea că investitorii români vor considera RM drept un teren fertil în care îşi pot dezvolta mult mai uşor afacerile datorită factorului sentimental, istoric, lingvistic şi cultural comun. În cadrul vizitei s-a convenit organizarea unei şedinţe comune a guvernelor celor două ţări, o dată pe an, alternativ la Bucureşti şi Chişinău, în care să se discute mai concret proiectele comune. De asemenea, şi Camerele de Comerţ şi Industrie din cele două ţări au convenit să se întrunească în şedinţe comune.
Consulatele în ceaţă
Discuţiile nu au putut evita şi câteva subiecte spinoase din relaţiile bilaterale - vizele şi cetăţenia română pentru basarabeni. Premierul Tăriceanu a asigurat autorităţile moldovene că România nu urmăreşte niciun alt interes, decât că încearcă să vină în întâmpinarea solicitărilor cetăţenilor RM. „Au existat în trecut anumite speculaţii care au aruncat o lumină nefavorabilă asupra acestei probleme. Cred că temerile nu sunt îndreptăţite din partea RM. Autorităţile române sunt dispuse să trateze problema extrem de corect, în baza acordurilor şi legislaţiei europene”, a subliniat Tăriceanu la briefingul oficial ţinut împreună cu premierul moldovean. Ulterior, la încheierea vizitei, premierul român a declarat presei că a cerut autorităţilor de la Chişinău să analizeze posibilitatea deschiderii birourilor consulare din Bălţi şi Cahul, fără să primească, deocamdată, un răspuns. Totodată, Tăriceanu a comunicat că în curând Consulatul de la Chişinău ar putea trece într-o locaţie mai spaţioasă, care să ofere o capacitate mai mare de procesare a solicitărilor de viză.
Tarlev s-a cam bâlbâit, fiind întrebat când vor fi deschise consulatele româneşti la Bălţi şi Cahul: „Guvernele ambelor ţări sunt preocupate şi cointeresate în crearea condiţiilor de libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului, inclusiv şi a cetăţenilor. Am convenit că specialiştii vor analiza şi în caz că a fi necesitate respectiv vor întreprinde toate acţiunile ce se impun pentru lichidarea impedimentelor sau incomodităţilor...”.
La un banc cu Voronin
Tăriceanu a avut o întrevedere şi cu preşedintele moldovean. Afişând bucurie, V. Voronin a început dialogul din mers, interesându-se „cum îi vremea în România”, iar în drum spre biblioteca de la preşedinţie l-a înveselit pe Tăriceanu cu un banc, după care, la masă, s-a plâns de consecinţele nefaste ale secetei. Cu uşile închise, cei doi au discutat, după cum ne informează Serviciul de presă al preşedintelui, despre proiecte bilaterale, energie, investiţii. Dar nu numai. Presa de peste Prut îl citează pe C. P. Tăriceanu, care susţine că a fost informat de V. Voronin despre discuţiile avute de acesta, la Moscova, cu preşedintele Putin, precum şi asupra relaţiilor dintre RM şi Rusia. „…Mi s-a părut, prin discuţiile pe care le-am avut în particular, cât şi prin participarea la dineul ce a fost oferit ulterior, că dovedeşte interes faţă de redeschiderea relaţiei cu România şi de rezolvare a problemelor pe care în acest moment le avem în suspans”, a spus Tăriceanu, cu referire la Voronin.
Spre deosebire de preşedintele României, Traian Băsescu, premierul român nu a făcut băi de mulţime la Chişinău (lumea nici nu s-a adunat să-l salute, aşa cum s-a întâmplat la vizita lui Băsescu) şi nu a mers să vorbească cu zecile de oameni care stau ore sau chiar zile în şir la coadă în faţa Consulatului României, pentru a obţine viza. În schimb, el a onorat invitaţia preşedintelui Voronin şi, imediat după întrevederea tete-a-tete, a urcat împreună cu el în „Mercedes”-ul prezidenţial şi a plecat la Combinatul de vinuri „Mileştii Mici”, alături de delegaţiile oficiale ale celor două ţări.
Tratatul şi „limba moldovenească”
Întrebat de „Moldova-1” de ce România nu acceptă propunerea RM de a semna un tratat politic de bază între cele două state, Tăriceanu a spus că „modelul „tratat politic de bază” este total depăşit la nivel european”, pronunţându-se pentru semnarea unui acord politic bilateral, care „să vizeze mai ales prezentul şi viitorul pe componenta de cooperare între ţările noastre şi pe sprijinirea aspiraţiilor RM de apropiere de UE”. Totodată, el a accentuat că acordul „trebuie să pornească de la o premisă pe care în România nimeni nu are nici cea mai mică intenţie să o conteste - a suveranităţii şi independenţei RM”. Deja la Bucureşti, premierul român a declarat că invocarea „limbii moldoveneşti sau a altor astfel de concepte nu vor ajuta la o apropiere şi un climat de încredere între România şi RM, iar relaţiile bilaterale vor fi conforme aşteptărilor celor două popoare odată ce aceste probleme sunt depăşite”.
Întâlniri la Ambasada României
Ultimul punct din programul chişinăuian al premierului Tăriceanu a fost întâlnirea cu reprezentanţii societăţii civile, inclusiv cu lideri de partide, la Ambasada României. Acolo au fost invitaţi şi foştii deţinuţi politici Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, care însă au lipsit, invocând motive personale. N-a fost prezent la ambasadă nici noul primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă motivându-şi absenţa prin faptul că a fost suprasolicitat de audienţa cetăţenilor la primărie. El a menţionat, totodată, că nici nu a primit o invitaţie pentru o întâlnire la nivel oficial, fiind anunţat doar printr-un fax despre întâlnirea de la ambasadă.
Şi la ambasadă, presa a avut acces doar pentru câteva minute de filmări protocolare. După aproximativ o oră, la solicitarea jurnaliştilor, Călin Popescu Tăriceanu a făcut un bilanţ al vizitei sale la Chişinău, declarându-se optimist în ceea ce priveşte rezultatele ei. „Este foarte greu de spus dacă vizita şi-a atins scopurile, o să vedem în perioada în care urmează. Eu sunt optimist, pentru că discuţiile pe care le-am avut mi s-au părut deschise şi sincere. Atât în plan politic, cât şi în cel economic, sunt perspective care pe mine mă bucură”, a concluzionat premierul român.
„Suişuri” fără „coborâşuri”
În aparenţă, „solia de pace” a funcţionat. Cel puţin dacă e să credem declaraţiilor optimiste făcute de premierul moldovean şi omologul său de la Bucureşti. Adresându-i-se lui Tarlev cu „dragă Vasile”, premierul român a subliniat că are o relaţie personală foarte bună cu şeful executivului de la Chişinău şi şi-a exprimat încrederea că vizita va relansa relaţia bilaterală româno-moldoveană, care să aibă doar „suişuri”, evitând „coborâşurile” din ultima perioadă.
Fond pentru Moldova
„Mesajul pe care îl dau este unul foarte clar - UE are uşile deschise pentru Moldova”, a menţionat Tăriceanu, accentuând că „România ca ţară membră a UE va fi cel mai puternic şi mai constant susţinător al aspiraţiilor europene ale RM”. În acest sens, şeful executivului român a anunţat că i-a propus omologului său moldovean crearea unui fond de dezvoltare şi cooperare al României, menit a ajuta proiecte economice, de infrastructură şi culturale pe care autorităţile RM le consideră importante pentru aderarea sa europeană.
Totodată, Tăriceanu a precizat că România este dispusă să ofere, pe lângă sprijinul politic, şi experienţa acumulată de autorităţile române în procesul de integrare europeană, oferind în acest sens acquis-ul comunitar tradus deja în limba română şi care ar scuti Chişinăul de costuri şi eforturi imense. Întrebat de jurnalişti dacă Chişinăul va accepta oferta părţii române, Tarlev a menţionat că RM este interesată în obţinerea oricărui ajutor privind aderarea europeană, inclusiv a acquis-ului european (potrivit unor surse însă, Chişinăul vrea să-l traducă de sine stătător în „limba moldovenească”).
Nevoie de investiţii
Cei doi premieri au discutat, de asemenea, despre colaborare comercial-economică şi proiecte comune în domenii de infrastructură, energetică, dezvoltare transfrontalieră.
Proiectele enunţate nu sunt însă noi, ci acele de care se vorbeşte de ani de zile: Tarlev a pomenit de construcţia liniei de transport energetic pe traseul Dnepropetrovsk - Bălţi - Suceava, iar Tăriceanu a vorbit de interesul României pentru portul de la Giurgiuleşti.
Aspectele economice au fost abordate şi la Forumul economic moldo-român, la care a participat o importantă delegaţie de oameni de afaceri de peste Prut. Premierul român, la fel ca şi ministrul Economiei şi Finanţelor de la Bucureşti, Varujan Vosganian, a subliniat că dezvoltarea economică a RM nu poate fi asigurată decât printr-un aflux consistent de investiţii străine directe. Tăriceanu şi-a exprimat încrederea că investitorii români vor considera RM drept un teren fertil în care îşi pot dezvolta mult mai uşor afacerile datorită factorului sentimental, istoric, lingvistic şi cultural comun. În cadrul vizitei s-a convenit organizarea unei şedinţe comune a guvernelor celor două ţări, o dată pe an, alternativ la Bucureşti şi Chişinău, în care să se discute mai concret proiectele comune. De asemenea, şi Camerele de Comerţ şi Industrie din cele două ţări au convenit să se întrunească în şedinţe comune.
Consulatele în ceaţă
Discuţiile nu au putut evita şi câteva subiecte spinoase din relaţiile bilaterale - vizele şi cetăţenia română pentru basarabeni. Premierul Tăriceanu a asigurat autorităţile moldovene că România nu urmăreşte niciun alt interes, decât că încearcă să vină în întâmpinarea solicitărilor cetăţenilor RM. „Au existat în trecut anumite speculaţii care au aruncat o lumină nefavorabilă asupra acestei probleme. Cred că temerile nu sunt îndreptăţite din partea RM. Autorităţile române sunt dispuse să trateze problema extrem de corect, în baza acordurilor şi legislaţiei europene”, a subliniat Tăriceanu la briefingul oficial ţinut împreună cu premierul moldovean. Ulterior, la încheierea vizitei, premierul român a declarat presei că a cerut autorităţilor de la Chişinău să analizeze posibilitatea deschiderii birourilor consulare din Bălţi şi Cahul, fără să primească, deocamdată, un răspuns. Totodată, Tăriceanu a comunicat că în curând Consulatul de la Chişinău ar putea trece într-o locaţie mai spaţioasă, care să ofere o capacitate mai mare de procesare a solicitărilor de viză.
Tarlev s-a cam bâlbâit, fiind întrebat când vor fi deschise consulatele româneşti la Bălţi şi Cahul: „Guvernele ambelor ţări sunt preocupate şi cointeresate în crearea condiţiilor de libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului, inclusiv şi a cetăţenilor. Am convenit că specialiştii vor analiza şi în caz că a fi necesitate respectiv vor întreprinde toate acţiunile ce se impun pentru lichidarea impedimentelor sau incomodităţilor...”.
La un banc cu Voronin
Tăriceanu a avut o întrevedere şi cu preşedintele moldovean. Afişând bucurie, V. Voronin a început dialogul din mers, interesându-se „cum îi vremea în România”, iar în drum spre biblioteca de la preşedinţie l-a înveselit pe Tăriceanu cu un banc, după care, la masă, s-a plâns de consecinţele nefaste ale secetei. Cu uşile închise, cei doi au discutat, după cum ne informează Serviciul de presă al preşedintelui, despre proiecte bilaterale, energie, investiţii. Dar nu numai. Presa de peste Prut îl citează pe C. P. Tăriceanu, care susţine că a fost informat de V. Voronin despre discuţiile avute de acesta, la Moscova, cu preşedintele Putin, precum şi asupra relaţiilor dintre RM şi Rusia. „…Mi s-a părut, prin discuţiile pe care le-am avut în particular, cât şi prin participarea la dineul ce a fost oferit ulterior, că dovedeşte interes faţă de redeschiderea relaţiei cu România şi de rezolvare a problemelor pe care în acest moment le avem în suspans”, a spus Tăriceanu, cu referire la Voronin.
Spre deosebire de preşedintele României, Traian Băsescu, premierul român nu a făcut băi de mulţime la Chişinău (lumea nici nu s-a adunat să-l salute, aşa cum s-a întâmplat la vizita lui Băsescu) şi nu a mers să vorbească cu zecile de oameni care stau ore sau chiar zile în şir la coadă în faţa Consulatului României, pentru a obţine viza. În schimb, el a onorat invitaţia preşedintelui Voronin şi, imediat după întrevederea tete-a-tete, a urcat împreună cu el în „Mercedes”-ul prezidenţial şi a plecat la Combinatul de vinuri „Mileştii Mici”, alături de delegaţiile oficiale ale celor două ţări.
Tratatul şi „limba moldovenească”
Întrebat de „Moldova-1” de ce România nu acceptă propunerea RM de a semna un tratat politic de bază între cele două state, Tăriceanu a spus că „modelul „tratat politic de bază” este total depăşit la nivel european”, pronunţându-se pentru semnarea unui acord politic bilateral, care „să vizeze mai ales prezentul şi viitorul pe componenta de cooperare între ţările noastre şi pe sprijinirea aspiraţiilor RM de apropiere de UE”. Totodată, el a accentuat că acordul „trebuie să pornească de la o premisă pe care în România nimeni nu are nici cea mai mică intenţie să o conteste - a suveranităţii şi independenţei RM”. Deja la Bucureşti, premierul român a declarat că invocarea „limbii moldoveneşti sau a altor astfel de concepte nu vor ajuta la o apropiere şi un climat de încredere între România şi RM, iar relaţiile bilaterale vor fi conforme aşteptărilor celor două popoare odată ce aceste probleme sunt depăşite”.
Întâlniri la Ambasada României
Ultimul punct din programul chişinăuian al premierului Tăriceanu a fost întâlnirea cu reprezentanţii societăţii civile, inclusiv cu lideri de partide, la Ambasada României. Acolo au fost invitaţi şi foştii deţinuţi politici Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, care însă au lipsit, invocând motive personale. N-a fost prezent la ambasadă nici noul primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă motivându-şi absenţa prin faptul că a fost suprasolicitat de audienţa cetăţenilor la primărie. El a menţionat, totodată, că nici nu a primit o invitaţie pentru o întâlnire la nivel oficial, fiind anunţat doar printr-un fax despre întâlnirea de la ambasadă.
Şi la ambasadă, presa a avut acces doar pentru câteva minute de filmări protocolare. După aproximativ o oră, la solicitarea jurnaliştilor, Călin Popescu Tăriceanu a făcut un bilanţ al vizitei sale la Chişinău, declarându-se optimist în ceea ce priveşte rezultatele ei. „Este foarte greu de spus dacă vizita şi-a atins scopurile, o să vedem în perioada în care urmează. Eu sunt optimist, pentru că discuţiile pe care le-am avut mi s-au părut deschise şi sincere. Atât în plan politic, cât şi în cel economic, sunt perspective care pe mine mă bucură”, a concluzionat premierul român.
Noul primar al capitalei speră că problema maidanezilor va fi rezolvată uman
Noul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, a solicitat la prima şedinţă cu angajaţii primăriei, ca funcţionarii să fie mai deschişi în faţa cetăţenilor şi a presei, poliţia muncipală să nu aplice violenţa, iar problema câinilor vagabonzi să fie tratată într-un spirit uman.
"Când sunteţi contactaţi de un cetăţean sau de presă, trebuie să oferiţi informaţii depline. Nu avem informaţii secrete, decât cele prevăzute strict de lege", a indicat Chirtoacă. El a arătat că angajaţii primăriei vor fi selectaţi conform criteriilor profesionale şi nu în baza relaţiilor personale.
Primarul a mai cerut poliţiei municipale să nu aplice violenţa. "Încă din experianţa acumulată la Comitetul Helsinki, cunosc că există anumite cazuri de maltratare. Cetăţenii nu trebuie să aibă frică de poliţie, dar să o respecte", a spus Dorin Chirtoacă.
Una din problemele abordate la şedinţă a fost şi cea a câinilor vagabonzi. "Vreau să asigur toată asistenţa că nici-un câine nu este omorât sau otrăvit. Noi prindem câinii, îi ducem în afara oraşului şi le dăm drumul", a comunicat Tudor Manea, directorul regiei Autosalubritatea. El a subliniat că serviciile responsabile procedează în aşa mod pentru că nu dispun de terenuri speciale pe care să fie amplasate aziluri pentru maidanezi.
În acest context, primarul capitalei a cerut o "rezolvare umană" a problemei.
Dorin Chirtoacă le-a mai solicitat şoferilor de microbuze să aibă o atitudine pozitivă faţă de pasageri, să nu-i bruscheze şi să facă depăşirile regulamentar.
"Nu trebuie să facem erori, pentru că totul se va întoarce împotriva noastră ca bumerangul", a încheiat Dorin Chirtoacă, făcând aluzie la trecerea în opoziţie a fracţiunii comuniştilor din Consiliul municipal. Primarul a arătat că echipa primăriei trebuie să obţină un rezultat concret, pentru că "în 2009 şi 2011, retorica nu va mai conta".
"Când sunteţi contactaţi de un cetăţean sau de presă, trebuie să oferiţi informaţii depline. Nu avem informaţii secrete, decât cele prevăzute strict de lege", a indicat Chirtoacă. El a arătat că angajaţii primăriei vor fi selectaţi conform criteriilor profesionale şi nu în baza relaţiilor personale.
Primarul a mai cerut poliţiei municipale să nu aplice violenţa. "Încă din experianţa acumulată la Comitetul Helsinki, cunosc că există anumite cazuri de maltratare. Cetăţenii nu trebuie să aibă frică de poliţie, dar să o respecte", a spus Dorin Chirtoacă.
Una din problemele abordate la şedinţă a fost şi cea a câinilor vagabonzi. "Vreau să asigur toată asistenţa că nici-un câine nu este omorât sau otrăvit. Noi prindem câinii, îi ducem în afara oraşului şi le dăm drumul", a comunicat Tudor Manea, directorul regiei Autosalubritatea. El a subliniat că serviciile responsabile procedează în aşa mod pentru că nu dispun de terenuri speciale pe care să fie amplasate aziluri pentru maidanezi.
În acest context, primarul capitalei a cerut o "rezolvare umană" a problemei.
Dorin Chirtoacă le-a mai solicitat şoferilor de microbuze să aibă o atitudine pozitivă faţă de pasageri, să nu-i bruscheze şi să facă depăşirile regulamentar.
"Nu trebuie să facem erori, pentru că totul se va întoarce împotriva noastră ca bumerangul", a încheiat Dorin Chirtoacă, făcând aluzie la trecerea în opoziţie a fracţiunii comuniştilor din Consiliul municipal. Primarul a arătat că echipa primăriei trebuie să obţină un rezultat concret, pentru că "în 2009 şi 2011, retorica nu va mai conta".
Israelul deblocheaza banii din taxele palestinienilor
Autoritatile israeliene vor vira de urgenta catre guvernul palestinian milioane de dolari din taxe, care se cuvin Autoritatii Palestiniene, dar sint strinse in Israel.
Milioane de dolari au fost blocati vreme de 17 luni, dupa ce Hamas a cistigat alegerile si a preluat puterea in defavoarea Fatah, partid cu care Israelul negociaza. Primul transfer catre palestinieni, mai exact catre guvernul de urgenta dominat de Fatah, a avut loc deja si se ridica la 117 milioane de dolari.
Masura urmeaza dizolvarii guvernului palestinian de unitate nationala condus de Hamas si care a conditionat recunoasterea Israelului de retragerea din teritorii si intoarcerea refugiatilor palestinieni.
Presedintele palestinian Mahmud Abbas, liderul Fatah, a dizolvat guvernul dupa ce Hamas a eliminat, aproape in intregime, influenta Fatah din Fisia Gaza care este acum practic sub controlul exclusiv al Hamas.
Israelul a promis ca va sustine noul executiv palestinian de urgenta instalat de Abbas in Cisiordania, iar deblocarea fondurilor din taxele platite de palestinienii care lucreaza in Israel se incadreaza in acest sprijin declarat pentru Fatah si liderul sau Mahmud Abbas, in contrapondere la miscarea Hamas.
Prin aceste masuri, Israelul spera sa intareasca noul guvern pentru ca acesta sa cistige sprijinul populatiei palestiniene sub pragul saraciei, nu doar in Cisiordania, ci mai ales in Gaza, unde in general Hamas este mult mai populara in vreme ce Fatah este considerat un partid corupt care deturneaza fondurile destinate populatiei. De altfel, Hamas a catalogat miscarea facuta de Israel drept „un santaj politic“.
In pofida asigurarilor de sprijin, exista o disputa intre Israel si Autoritatea Palestiniana in legatura cu sumele ce revin palestinienilor. In timp
ce guvernul palestinian sustine ca trebuie sa i se restituie echivalentul a 700 de milioane de dolari, Israelul spune ca are de dat doar 500 de milioane de dolari.
Milioane de dolari au fost blocati vreme de 17 luni, dupa ce Hamas a cistigat alegerile si a preluat puterea in defavoarea Fatah, partid cu care Israelul negociaza. Primul transfer catre palestinieni, mai exact catre guvernul de urgenta dominat de Fatah, a avut loc deja si se ridica la 117 milioane de dolari.
Masura urmeaza dizolvarii guvernului palestinian de unitate nationala condus de Hamas si care a conditionat recunoasterea Israelului de retragerea din teritorii si intoarcerea refugiatilor palestinieni.
Presedintele palestinian Mahmud Abbas, liderul Fatah, a dizolvat guvernul dupa ce Hamas a eliminat, aproape in intregime, influenta Fatah din Fisia Gaza care este acum practic sub controlul exclusiv al Hamas.
Israelul a promis ca va sustine noul executiv palestinian de urgenta instalat de Abbas in Cisiordania, iar deblocarea fondurilor din taxele platite de palestinienii care lucreaza in Israel se incadreaza in acest sprijin declarat pentru Fatah si liderul sau Mahmud Abbas, in contrapondere la miscarea Hamas.
Prin aceste masuri, Israelul spera sa intareasca noul guvern pentru ca acesta sa cistige sprijinul populatiei palestiniene sub pragul saraciei, nu doar in Cisiordania, ci mai ales in Gaza, unde in general Hamas este mult mai populara in vreme ce Fatah este considerat un partid corupt care deturneaza fondurile destinate populatiei. De altfel, Hamas a catalogat miscarea facuta de Israel drept „un santaj politic“.
In pofida asigurarilor de sprijin, exista o disputa intre Israel si Autoritatea Palestiniana in legatura cu sumele ce revin palestinienilor. In timp
ce guvernul palestinian sustine ca trebuie sa i se restituie echivalentul a 700 de milioane de dolari, Israelul spune ca are de dat doar 500 de milioane de dolari.
Preşedintele Putin face propuneri conciliante în SUA
Preşedintele rus Vladimir Putin a înaintat un nou set de propuneri menite să reducă tensiunile dintre Moscova şi Statele Unite, în ceea ce priveşte amplasarea scutului american anti-rachetă în Europa Centrală.
În cadrul întâlnirii cu preşedintele George Bush, la Kennebunkport, în statul american Maine, Vladimir Putin a sugerat extinderea sistemului, astfel încât de acesta să beneficieze şi alte ţări europene sau NATO.
El a mai solicitat crearea unor centre de procesare şi transfer de date strategice, la Moscova şi, eventual, Bruxelles, ceea ce ar reduce necesitatea creării unor noi facilităţi în Cehia şi Polonia.
"În opinia noastră, aceste propuneri vor face ca facilităţile din Cehia şi Polonia să nu mai fie necesare. Pentru a evita extinderea scutului antirachetă în acest ţări, suntem pregătiţi nu doar să includem în sistem staţia de la Arbala, pe care o închiriem de la Azerbaijean, ci şi un nou dispozitiv anti-radar din sudul Rusiei", a spus Vladimir Putin.
Preşedintele Bush a salutat propunerile, dar a avut unele obiecţii. "Cred ceea ce spune? Sigur că da, am încredere în el. Îmi place tot ceea ce propune? Cred că nici lui nu îi plac toate propunerile mele! Consider că viziunea sa este inovativă, strategică şi sinceră. Rămân însă la părerea că Cehia şi Polonia rămân părţi integrante ale sistemului", a răspuns liderul american.
În cadrul întâlnirii cu preşedintele George Bush, la Kennebunkport, în statul american Maine, Vladimir Putin a sugerat extinderea sistemului, astfel încât de acesta să beneficieze şi alte ţări europene sau NATO.
El a mai solicitat crearea unor centre de procesare şi transfer de date strategice, la Moscova şi, eventual, Bruxelles, ceea ce ar reduce necesitatea creării unor noi facilităţi în Cehia şi Polonia.
"În opinia noastră, aceste propuneri vor face ca facilităţile din Cehia şi Polonia să nu mai fie necesare. Pentru a evita extinderea scutului antirachetă în acest ţări, suntem pregătiţi nu doar să includem în sistem staţia de la Arbala, pe care o închiriem de la Azerbaijean, ci şi un nou dispozitiv anti-radar din sudul Rusiei", a spus Vladimir Putin.
Preşedintele Bush a salutat propunerile, dar a avut unele obiecţii. "Cred ceea ce spune? Sigur că da, am încredere în el. Îmi place tot ceea ce propune? Cred că nici lui nu îi plac toate propunerile mele! Consider că viziunea sa este inovativă, strategică şi sinceră. Rămân însă la părerea că Cehia şi Polonia rămân părţi integrante ale sistemului", a răspuns liderul american.
Solana consideră Iranul vinovat de instabilitatea din Orientul Mijlociu
Recentul atentat asupra forţelor de menţinere a păcii din Liban, soldat cu moartea a şase militari spanioli, nu poate fi separat de acţiunile mişcării radicale palestiniene Hamas în teritorii. Această declaraţie a venit din partea Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă al Uniunii Europene, Javier Solana.
"Identitatea celor care au comis atentatul de la 24 iunie nu este cunoscută, dar ar fi o naivitate ca acest eveniment să nu fie privit într-un context mai larg, regional", a precizat Solana. Oficialul european a făcut referire la rolul jucat de Iran în menţinerea instabilităţii din Orientul Mijlociu. El a citat, în acest sens, declaraţia făcută, săptămâna trecută, de emisarul iranian, Ali Larijani, pentru revista Newsweek, potrivit căreia regimul de la Teheran susţine organizaţia Hamas.
Solana a anunţat, de asemenea, că următoarele discuţii de pace israeliano-palestiniene, mediate de Occident şi lumea arabă, vor avea loc la Cairo, la jumătatea lunii iulie. Înaltul oficial european a declarat că ajutorul politic şi financiar pentru Autoritatea Palestiniană este vital. El a mai precizat că, la un moment dat, va fi necesară prezenţa unei forţe de pace în Fâşia Gaza şi Cisiordania.
"Identitatea celor care au comis atentatul de la 24 iunie nu este cunoscută, dar ar fi o naivitate ca acest eveniment să nu fie privit într-un context mai larg, regional", a precizat Solana. Oficialul european a făcut referire la rolul jucat de Iran în menţinerea instabilităţii din Orientul Mijlociu. El a citat, în acest sens, declaraţia făcută, săptămâna trecută, de emisarul iranian, Ali Larijani, pentru revista Newsweek, potrivit căreia regimul de la Teheran susţine organizaţia Hamas.
Solana a anunţat, de asemenea, că următoarele discuţii de pace israeliano-palestiniene, mediate de Occident şi lumea arabă, vor avea loc la Cairo, la jumătatea lunii iulie. Înaltul oficial european a declarat că ajutorul politic şi financiar pentru Autoritatea Palestiniană este vital. El a mai precizat că, la un moment dat, va fi necesară prezenţa unei forţe de pace în Fâşia Gaza şi Cisiordania.
Americanii susţin că al-Qaida pregăteşte atentate „spectaculoase”
Atât statele europene, cât şi SUA şi Australia se tem de un val de atacuri teroriste
Incidentele din Marea Britanie au pus în stare de alertă numeroase ţări. În vreme ce Germania a anunţat public că există informaţii că teroriştii pregătesc atentate „de o deosebită gravitate” care ar putea viza această ţară, oficialii americani neagă că SUA ar fi ameninţată. Un raport secret relevă însă că reţeaua al-Qaida pregăteşte un atentat „spectaculos”.
În Franţa, ministrul de Interne, Michèle Alliot-Marie, i-a convocat pe toţi responsabilii securităţii interne pentru o „reuniune consacrată dis-pozitivelor şi mijloacelor luptei antiteroriste”. Gu-vernele australian şi norvegian au recomandat „cea mai mare prudenţă” cetăţenilor lor care călătoresc în Marea Britanie. Măsurile de securitate au fost întărite în aeroporturile în care traficul călătorilor este în creştere datorită perioadei vacanţelor de vară, informează AFP.
Şi autorităţile americane au anunţat, la rândul lor, o „întărire” a prezenţei poliţieneşti în avioanele care zburau în direcţia Marii Britanii şi în aeroporturile americane pentru a-i asigura pe călători de vigilenţa autorităţilor. De altfel, americanii şi-au exprimat o „îngrijorare extrem de precaută în timpul acestei perioade de vacanţă” din preajma sărbătorii naţionale din 4 iulie. Deşi secretarul american pentru securitate internă, Michael Chertoff, a precizat că nu există o ameninţare ‘’precisă’’ la adresa SUA, un raport secret al forţelor americane de ordine avertizează că reţeaua teroristă al-Qaida pregăteşte un atentat „spectaculos” în această vară, potrivit Mediafax. „Acest raport ne aduce aminte de avertizările şi informaţiile secrete pe care le-am primit în vara lui 2001”, a explicat un oficial pentru ABC News. În plus, oficialii forţelor americane de ordine au primit informaţii secrete, în urmă cu două săptămâni, care avertizau în legătură cu producerea unor atentate la Glasgow şi Praga, îndrep-tate împotriva „infrastructurii aeroportuare şi aparatelor de zbor”.
Spre deo-sebire de Statele Unite, Germania a avertizat în mod public că ţara s-ar putea confrunta cu un atentat de amploare, în vara aceasta. „Trebuie să avem în vedere, în viitorul apropiat, atentate de o deosebită gravitate şi aici. Germania se află, şi ea, în vizorul terorismului islamic”, a anunţat preşedintele Sindicatului Poliţiei germane (GdP), Konrad Freiberg. Această situaţie, a precizat Freiberg, este cauzată de faptul că „Germania şi-a intensificat activitatea în Afganistan prin recenta trimitere de avioane Tornado. Aceasta a sporit pericolul terorist pe teritoriul nostru”.
Incidentele din Marea Britanie au pus în stare de alertă numeroase ţări. În vreme ce Germania a anunţat public că există informaţii că teroriştii pregătesc atentate „de o deosebită gravitate” care ar putea viza această ţară, oficialii americani neagă că SUA ar fi ameninţată. Un raport secret relevă însă că reţeaua al-Qaida pregăteşte un atentat „spectaculos”.
În Franţa, ministrul de Interne, Michèle Alliot-Marie, i-a convocat pe toţi responsabilii securităţii interne pentru o „reuniune consacrată dis-pozitivelor şi mijloacelor luptei antiteroriste”. Gu-vernele australian şi norvegian au recomandat „cea mai mare prudenţă” cetăţenilor lor care călătoresc în Marea Britanie. Măsurile de securitate au fost întărite în aeroporturile în care traficul călătorilor este în creştere datorită perioadei vacanţelor de vară, informează AFP.
Şi autorităţile americane au anunţat, la rândul lor, o „întărire” a prezenţei poliţieneşti în avioanele care zburau în direcţia Marii Britanii şi în aeroporturile americane pentru a-i asigura pe călători de vigilenţa autorităţilor. De altfel, americanii şi-au exprimat o „îngrijorare extrem de precaută în timpul acestei perioade de vacanţă” din preajma sărbătorii naţionale din 4 iulie. Deşi secretarul american pentru securitate internă, Michael Chertoff, a precizat că nu există o ameninţare ‘’precisă’’ la adresa SUA, un raport secret al forţelor americane de ordine avertizează că reţeaua teroristă al-Qaida pregăteşte un atentat „spectaculos” în această vară, potrivit Mediafax. „Acest raport ne aduce aminte de avertizările şi informaţiile secrete pe care le-am primit în vara lui 2001”, a explicat un oficial pentru ABC News. În plus, oficialii forţelor americane de ordine au primit informaţii secrete, în urmă cu două săptămâni, care avertizau în legătură cu producerea unor atentate la Glasgow şi Praga, îndrep-tate împotriva „infrastructurii aeroportuare şi aparatelor de zbor”.
Spre deo-sebire de Statele Unite, Germania a avertizat în mod public că ţara s-ar putea confrunta cu un atentat de amploare, în vara aceasta. „Trebuie să avem în vedere, în viitorul apropiat, atentate de o deosebită gravitate şi aici. Germania se află, şi ea, în vizorul terorismului islamic”, a anunţat preşedintele Sindicatului Poliţiei germane (GdP), Konrad Freiberg. Această situaţie, a precizat Freiberg, este cauzată de faptul că „Germania şi-a intensificat activitatea în Afganistan prin recenta trimitere de avioane Tornado. Aceasta a sporit pericolul terorist pe teritoriul nostru”.
Londra ramane in alerta
Starea de alerta decretata de autoritatile din Marea Britanie, la finalul saptamanii trecute, pe fondul celor doua atentate cu masini-capcana dejucate la Londra, urmate de atacul de sambata asupra aeroportului international din Glasgow, se mentine.
Politia britanica a inchis, ieri, pentru a doua oara, spitalul din localitatea scotiana Paisley, in cadrul investigatiei privind atentatul esuat cu masina-capcana de la Glasgow. Potrivit Reuters, accesul in incinta unitatii sanitare in care se afla internat unul dintre autorii atentatului a fost restrictionat, Politia procedand la executarea a cel putin doua explozii controlate. Fortele de ordine locale au dispus, duminica, evacuarea aceluiasi spital, dupa descoperirea unei masini suspecte in parcarea unitatii medicale. Vehiculul respectiv a fost detonat ulterior de pirotehnisti. Intre timp
, numarul arestarilor efectuate in cazul atentatului de la Glasgow a ajuns la sapte, dupa retinerea a doi noi suspecti. Potrivit agentiilor de presa internationale, printre persoanele retinute s-ar afla doi medici
iordanieni - sot si sotie - si un medic irakian. Anchetatorii britanici banuiesc ca autorii incidentelor produse
, sambata, pe aeroportul din Glasgow ar fi aceleasi persoane care au abandonat cele doua masini-capcana depistate, vineri, in centrul Londrei. Potrivit unor surse citate de CNN, politia ar fi fost pe urmele suspectilor inca dinaintea producerii incidentului de la Glasgow.
Politia britanica a inchis, ieri, pentru a doua oara, spitalul din localitatea scotiana Paisley, in cadrul investigatiei privind atentatul esuat cu masina-capcana de la Glasgow. Potrivit Reuters, accesul in incinta unitatii sanitare in care se afla internat unul dintre autorii atentatului a fost restrictionat, Politia procedand la executarea a cel putin doua explozii controlate. Fortele de ordine locale au dispus, duminica, evacuarea aceluiasi spital, dupa descoperirea unei masini suspecte in parcarea unitatii medicale. Vehiculul respectiv a fost detonat ulterior de pirotehnisti. Intre timp
, numarul arestarilor efectuate in cazul atentatului de la Glasgow a ajuns la sapte, dupa retinerea a doi noi suspecti. Potrivit agentiilor de presa internationale, printre persoanele retinute s-ar afla doi medici
iordanieni - sot si sotie - si un medic irakian. Anchetatorii britanici banuiesc ca autorii incidentelor produse
, sambata, pe aeroportul din Glasgow ar fi aceleasi persoane care au abandonat cele doua masini-capcana depistate, vineri, in centrul Londrei. Potrivit unor surse citate de CNN, politia ar fi fost pe urmele suspectilor inca dinaintea producerii incidentului de la Glasgow.
Conditia lui Ungureanu: PNL sa nu-l atace pe Basescu!
Fostul ministru de externe a acceptat prima pozitie pe lista PNL pentru europarlamentare dupa ce Tariceanu i-a promis ca partidul va renunta la atitudinea conflictuala fata de seful statului.
Evitarea conflictelor cu Traian Basescu si sefia Comisiei de politica externa a Parlamentului European sunt conditiile puse de Mihai-Razvan Ungureanu pentru a accepta sa deschida lista PNL la alegerile europene.
Potrivit unor surse din partid, conditiile ar fi fost discutate de Tariceanu si Ungureanu, fara implicarea altor lideri liberali. Potrivit surselor citate, acceptul lui Ungureanu pentru a fi „cap de lista” a fost conditionat de schimbarea strategiei liberalilor, acesta transmitandu-i premierului Tariceanu cu cine ar dori sa lucreze in campanie
si cu cine nu.
In mod special, Ungureanu a solicitat ca din stafful de campanie sa nu faca parte persoane care sa fi intrat in conflict cu presedintele Traian Basescu. Din acest motiv, Tariceanu l-ar fi numit sef al campaniei pe Dan Motreanu, care a avut mai putine controverse cu seful statului. Si aceasta dupa ce campania pentru referendum a fost condusa de Ludovic Orban, un cunoscut adversar al presedintelui Basescu.
Functie europeana
Pe de alta parte, Mihai-Razvan Ungureanu i-a cerut lui Tariceanu postul de presedinte sau vicepresedinte al Comisiei de politica externa a Parlamentului European. Tariceanu i-a promis ca va face lobby in randul liberalilor europeni pentru obtinerea acestui post. Pe de alta parte, liberalii urmeaza sa stabileasca, in perioada urmatoare, cine vor fi urmatorii clasati pe lista pentru Parlamentul European.
Este posibil sa fie pastrati unii dintre actualii europarlamentari, in functie de analiza activitatii acestora. Cu certitudine va fi scos de pe liste Alexandru Mortun, in conditiile in care Tariceanu este nemultumit ca reprezentantul PNL nu are activitate la Parlamentul European.
O noua strategie
Doua saptamani cu noul Tariceanu
Esecul PNL la referendum si apropierea alegerilor pentru Parlamentul European l-au determinat pe premierul Tariceanu sa-si schimbe strategia de imagine. Decizia a luat-o in urma cu doua saptamani, impreuna cu consilierii sai straini. In ultima perioada, premierul a mers pe cateva directii de actiune menite sa-i imbunatateasca popularitatea.
> Incercarea de a recupera electoratul Aliantei. In conditiile in care sondajele arata ca o buna parte a electoratului PNL ar dori refacerea Aliantei, Tariceanu a inceput sa se arate mai rezervat in declaratiile la adresa democratilor. El a spus ca nu-i considera pe fostii aliati inamici si singurul pe care l-a criticat a fost Emil Boc. In schimb, a spus ca ar dialoga oricand cu Vasile Blaga.
> Distantarea de PSD. Tariceanu a declarat ca adversarul PNL la alegerile europene va fi PSD. Cu toate ca PNL are o colaborare stransa cu PSD in parlament, Tariceanu a dezvoltat o veritabila teorie a diferentelor de viziune dintre PNL si PSD - ca social-democratii sustin o politica egalitarista, pe cand liberalii pun accent pe valoarea individului, pe drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, pe o economie
de piata sau pe promovarea tinerilor.
> Aproape de oameni. Premierul incearca sa-si schimbe imaginea de politician distant si va avea saptamanal deplasari in teritoriu. Seful PNL incearca sa aiba o relatie mai deschisa cu presa.
De altfel, sambata seara, dupa Delegatia Permanenta, Tariceanu a chemat presa la socializare. Ziaristii au avut astfel ocazia sa-l vada la pas pe strazile Brasovului, dar si fotografiindu-se cu o admiratoare. Premierul a glumit cu presa si, ca o incununare a noului sau chip, i-a insotit pe ziaristi la discoteca si a dansat. Mai mult, la iesirea din discoteca, s-a suspus unei noi runde de fotografii.
Evitarea conflictelor cu Traian Basescu si sefia Comisiei de politica externa a Parlamentului European sunt conditiile puse de Mihai-Razvan Ungureanu pentru a accepta sa deschida lista PNL la alegerile europene.
Potrivit unor surse din partid, conditiile ar fi fost discutate de Tariceanu si Ungureanu, fara implicarea altor lideri liberali. Potrivit surselor citate, acceptul lui Ungureanu pentru a fi „cap de lista” a fost conditionat de schimbarea strategiei liberalilor, acesta transmitandu-i premierului Tariceanu cu cine ar dori sa lucreze in campanie
si cu cine nu.
In mod special, Ungureanu a solicitat ca din stafful de campanie sa nu faca parte persoane care sa fi intrat in conflict cu presedintele Traian Basescu. Din acest motiv, Tariceanu l-ar fi numit sef al campaniei pe Dan Motreanu, care a avut mai putine controverse cu seful statului. Si aceasta dupa ce campania pentru referendum a fost condusa de Ludovic Orban, un cunoscut adversar al presedintelui Basescu.
Functie europeana
Pe de alta parte, Mihai-Razvan Ungureanu i-a cerut lui Tariceanu postul de presedinte sau vicepresedinte al Comisiei de politica externa a Parlamentului European. Tariceanu i-a promis ca va face lobby in randul liberalilor europeni pentru obtinerea acestui post. Pe de alta parte, liberalii urmeaza sa stabileasca, in perioada urmatoare, cine vor fi urmatorii clasati pe lista pentru Parlamentul European.
Este posibil sa fie pastrati unii dintre actualii europarlamentari, in functie de analiza activitatii acestora. Cu certitudine va fi scos de pe liste Alexandru Mortun, in conditiile in care Tariceanu este nemultumit ca reprezentantul PNL nu are activitate la Parlamentul European.
O noua strategie
Doua saptamani cu noul Tariceanu
Esecul PNL la referendum si apropierea alegerilor pentru Parlamentul European l-au determinat pe premierul Tariceanu sa-si schimbe strategia de imagine. Decizia a luat-o in urma cu doua saptamani, impreuna cu consilierii sai straini. In ultima perioada, premierul a mers pe cateva directii de actiune menite sa-i imbunatateasca popularitatea.
> Incercarea de a recupera electoratul Aliantei. In conditiile in care sondajele arata ca o buna parte a electoratului PNL ar dori refacerea Aliantei, Tariceanu a inceput sa se arate mai rezervat in declaratiile la adresa democratilor. El a spus ca nu-i considera pe fostii aliati inamici si singurul pe care l-a criticat a fost Emil Boc. In schimb, a spus ca ar dialoga oricand cu Vasile Blaga.
> Distantarea de PSD. Tariceanu a declarat ca adversarul PNL la alegerile europene va fi PSD. Cu toate ca PNL are o colaborare stransa cu PSD in parlament, Tariceanu a dezvoltat o veritabila teorie a diferentelor de viziune dintre PNL si PSD - ca social-democratii sustin o politica egalitarista, pe cand liberalii pun accent pe valoarea individului, pe drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, pe o economie
de piata sau pe promovarea tinerilor.
> Aproape de oameni. Premierul incearca sa-si schimbe imaginea de politician distant si va avea saptamanal deplasari in teritoriu. Seful PNL incearca sa aiba o relatie mai deschisa cu presa.
De altfel, sambata seara, dupa Delegatia Permanenta, Tariceanu a chemat presa la socializare. Ziaristii au avut astfel ocazia sa-l vada la pas pe strazile Brasovului, dar si fotografiindu-se cu o admiratoare. Premierul a glumit cu presa si, ca o incununare a noului sau chip, i-a insotit pe ziaristi la discoteca si a dansat. Mai mult, la iesirea din discoteca, s-a suspus unei noi runde de fotografii.
PD şi PLD au format alianţa mda
D şi PLD au format alianţa mda
Democraţii şi liberal-democraţii au semnat, ieri, un protocol de colaborare politică. Protocolul nu are o valoare juridică, precum cel semnat în 2004 între PD şi PNL, şi prevede colaborarea la nivel naţional şi local, în opoziţie.
Acordul parafat în faţa presei de Emil Boc din partea PD şi Theodor Stolojan din partea PLD, prevede, printre altele, că în viitoarea campanie electorală pentru Parlamentul European, cele două formaţiuni nu se vor ataca reciproc dar nici nu vor merge împreună pe aceleaşi liste.
De asemenea, PD şi PLD se angajează să-i facă preşedintelui Traian Băsescu o nouă Constituţie şi o nouă Republică, alături de „societatea civilă”. Pe de altă parte, cele două formaţiuni promit că vor susţine legea lustraţiei pentru asanarea morală a societăţii.
După momentul semnării acordului, Theodor Stolojan a declarat că acest document reprezintă o primă etapă „pe drumul unificării forţelor de centru-dreapta”. "Deocamdată suntem două partide, PD şi PLD. PNL se află în pierdere de credibilitate, a făcut înţelegere cu AP şi PNŢCD.
E problema dânşilor. Dacă unele dintre acestea vor dori să vină în rând cu noi, să adere la valorile populare, vom discuta", a spus Stolojan. La rândul său, Emil Boc a spus, plin de importanţă, că protocolul duce mai departe „principiile şi valorile” Alianţei D.A., dar a refuzat să precizeze care a fost rolul jucat de preşedintele Traian Băsescu în procesul de apropiere dintre PD şi PLD.
Surse din partid susţin că protocolul a fost realizat şi semnat la presiunea preşedintelui Băsescu, care le-a cerut liderilor PD să renunţe la atitudinea distantă pe care o aveau faţă de PLD, dar şi pentru că era nevoie de un „subiect pentru presă acum, vara”.
Sursele ne-au mai declarat că săptămâna trecută s-au făcut primii paşi pentru ruperea juridică a Alianţei D.A, avocatul PD trimiţând PNL o notificare în acest sens. Este posibil ca în funcţie de procedurile care vor fi aplicate pentru desfiinţarea Alianţei, preşedintele Traian Băsescu şi fostul preşedinte PNL, Theodor Stolojan, să fie obligaţi să trimită instanţei o solicitare în acest sens.
Democraţii şi liberal-democraţii au semnat, ieri, un protocol de colaborare politică. Protocolul nu are o valoare juridică, precum cel semnat în 2004 între PD şi PNL, şi prevede colaborarea la nivel naţional şi local, în opoziţie.
Acordul parafat în faţa presei de Emil Boc din partea PD şi Theodor Stolojan din partea PLD, prevede, printre altele, că în viitoarea campanie electorală pentru Parlamentul European, cele două formaţiuni nu se vor ataca reciproc dar nici nu vor merge împreună pe aceleaşi liste.
De asemenea, PD şi PLD se angajează să-i facă preşedintelui Traian Băsescu o nouă Constituţie şi o nouă Republică, alături de „societatea civilă”. Pe de altă parte, cele două formaţiuni promit că vor susţine legea lustraţiei pentru asanarea morală a societăţii.
După momentul semnării acordului, Theodor Stolojan a declarat că acest document reprezintă o primă etapă „pe drumul unificării forţelor de centru-dreapta”. "Deocamdată suntem două partide, PD şi PLD. PNL se află în pierdere de credibilitate, a făcut înţelegere cu AP şi PNŢCD.
E problema dânşilor. Dacă unele dintre acestea vor dori să vină în rând cu noi, să adere la valorile populare, vom discuta", a spus Stolojan. La rândul său, Emil Boc a spus, plin de importanţă, că protocolul duce mai departe „principiile şi valorile” Alianţei D.A., dar a refuzat să precizeze care a fost rolul jucat de preşedintele Traian Băsescu în procesul de apropiere dintre PD şi PLD.
Surse din partid susţin că protocolul a fost realizat şi semnat la presiunea preşedintelui Băsescu, care le-a cerut liderilor PD să renunţe la atitudinea distantă pe care o aveau faţă de PLD, dar şi pentru că era nevoie de un „subiect pentru presă acum, vara”.
Sursele ne-au mai declarat că săptămâna trecută s-au făcut primii paşi pentru ruperea juridică a Alianţei D.A, avocatul PD trimiţând PNL o notificare în acest sens. Este posibil ca în funcţie de procedurile care vor fi aplicate pentru desfiinţarea Alianţei, preşedintele Traian Băsescu şi fostul preşedinte PNL, Theodor Stolojan, să fie obligaţi să trimită instanţei o solicitare în acest sens.
Blocaj la uninominal
Lucrarile Comisiei pentru Codul electoral au debutat cu stingul. Pesedistul Anghel Stanciu a anuntat ca se opune proiectului, ceea ce ar putea bloca dezbaterile.
Senatorii si deputatii din comisia pentru elaborarea legislatiei electorale nu au putut discuta ieri principiile de baza ale legii alegerilor parlamentare in baza votului uninominal. Blocajul a survenit dupa ce deputatul PSD Anghel Stanciu, membru in comisie, a precizat fara echivoc ca se opune discutarii proiectului Pro Democratia care este sustinut de principalele formatiuni din Parlament: PSD, PNL si PD. „Votez dupa propria mea constiinta si nu dupa cum imi dicteaza partidul“, a declarat Stanciu, care solicita sa fie discutate toate propunerile legislative inregistrate in Parlament (circa 20). Deputatul PSD a cerut sa fie audiati toti initiatorii si a mentionat ca va sustine proiectul depus de el care are la baza votul preferential pe lista.
Contrat de liberalul Dan Motreanu, pe motiv ca nu respecta protocolul politic incheiat pe tema votului uninominal de PNL, PD si PSD, Stanciu a replicat spunind ca „votul fiecarui deputat sau senator nu este imperativ, pentru ca atunci am fi, asa cum zice Basescu, o masa de manevra“. A mai urmat o interventie „pe linga subiect“ a deputatei PSD Minodora Clivetti care a cerut sa fie luat in calcul proiectul ei care prevede ca 50% dintre mandatele de parlamentar sa fie alocate femeilor.
In situatia in care unul singur dintre deputatii PSD, PNL sau PD nu voteaza conform protocolului stabilit de conducerile celor trei partide, nu se mai inregistreaza majoritatea de doua treimi necesara adoptarii principalelor principii ale legii: vot uninominal, infiintarea colegiilor uninominale etc. Aceasta pentru ca PRM si UDMR nu agreeaza proiectul aflat in discutie. Drept urmare, presedintele comisiei, deputatul PNL Mihai Voicu, a amenintat cu dizolvarea comisiei. „Daca nu facem majoritatea necesara, voi dizolva comisia, pentru ca nu mai are ce face“, ne-a declarat Voicu. Legea ar putea fi adoptata prin asumarea raspunderii Guvernului, asa cum a anuntat anterior premierul Tariceanu.
Deputatul Anghel Stanciu ne-a prezentat argumentele sale privind pozitia adoptata in comisie. „Proiectul Asociatiei Pro Democratia (APD) nu are la baza votul majoritar uninominal cum este prezentat, ci este construit pe vot proportional prin selectie individuala. Practic se vinde cioara sub forma de papagal. Este un proiect unic in lume. Cetateanul alege de fapt tot candidatul impus de un partid politic. Daca se voteaza proportional pe lista, electoratul are posibilitatea sa aleaga pe oricare dintre cei 15 oameni aflati pe o lista, indiferent de pozitia lor. Acest sistem este utilizat in 14 state din UE“, ne-a declarat Stanciu.
„PSD nu se dezice de ce s-a hotarit, pozitia noastra nu s-a schimbat“, ne-a dat asigurari vicepresedintele social democrat Cristian Diaconescu, dupa ce a aflat ce s-a intimplat la comisie. „Toti parlamentarii PSD din comisie vor vota asa cum s-a decis initial, inclusiv domnul Stanciu. Daca va continua sa faca opinie separata, il vom inlocui din comisie“, a conchis Diaconescu. De proiectul lui Stanciu se dezic si cei doi liberali care l-au semnat cind a fost depus acum un an. „La vremea respectiva, exista un alt proiect bazat pe vot uninominal, tot al APD, dar era foarte complicat si inechitabil, si am considerat atunci ca proiectul lui Stanciu era cu un pas inainte. Acum, dupa ce a aparut noul proiect lucrat de PNL si APD, si care este cel mai bun dintre toate variantele existente, normal ca nu-l mai sustinem pe cel al lui Stanciu“, ne-a declarat liberalul Traian Dobre.
* Ce este votul preferential pe lista
Proiectul lui Stanciu a fost inregistrat in iunie 2006 si prevede lista de partid in fiecare judet. Electorii ar urma sa puna stampila pe numele unui candidat de pe lista. Cind se repartizeaza mandatele, in functie de procentul obtinut de partid, devin parlamentari acei candidati care au obtinut cele mai multe voturi pe lista respectiva.
Senatorii si deputatii din comisia pentru elaborarea legislatiei electorale nu au putut discuta ieri principiile de baza ale legii alegerilor parlamentare in baza votului uninominal. Blocajul a survenit dupa ce deputatul PSD Anghel Stanciu, membru in comisie, a precizat fara echivoc ca se opune discutarii proiectului Pro Democratia care este sustinut de principalele formatiuni din Parlament: PSD, PNL si PD. „Votez dupa propria mea constiinta si nu dupa cum imi dicteaza partidul“, a declarat Stanciu, care solicita sa fie discutate toate propunerile legislative inregistrate in Parlament (circa 20). Deputatul PSD a cerut sa fie audiati toti initiatorii si a mentionat ca va sustine proiectul depus de el care are la baza votul preferential pe lista.
Contrat de liberalul Dan Motreanu, pe motiv ca nu respecta protocolul politic incheiat pe tema votului uninominal de PNL, PD si PSD, Stanciu a replicat spunind ca „votul fiecarui deputat sau senator nu este imperativ, pentru ca atunci am fi, asa cum zice Basescu, o masa de manevra“. A mai urmat o interventie „pe linga subiect“ a deputatei PSD Minodora Clivetti care a cerut sa fie luat in calcul proiectul ei care prevede ca 50% dintre mandatele de parlamentar sa fie alocate femeilor.
In situatia in care unul singur dintre deputatii PSD, PNL sau PD nu voteaza conform protocolului stabilit de conducerile celor trei partide, nu se mai inregistreaza majoritatea de doua treimi necesara adoptarii principalelor principii ale legii: vot uninominal, infiintarea colegiilor uninominale etc. Aceasta pentru ca PRM si UDMR nu agreeaza proiectul aflat in discutie. Drept urmare, presedintele comisiei, deputatul PNL Mihai Voicu, a amenintat cu dizolvarea comisiei. „Daca nu facem majoritatea necesara, voi dizolva comisia, pentru ca nu mai are ce face“, ne-a declarat Voicu. Legea ar putea fi adoptata prin asumarea raspunderii Guvernului, asa cum a anuntat anterior premierul Tariceanu.
Deputatul Anghel Stanciu ne-a prezentat argumentele sale privind pozitia adoptata in comisie. „Proiectul Asociatiei Pro Democratia (APD) nu are la baza votul majoritar uninominal cum este prezentat, ci este construit pe vot proportional prin selectie individuala. Practic se vinde cioara sub forma de papagal. Este un proiect unic in lume. Cetateanul alege de fapt tot candidatul impus de un partid politic. Daca se voteaza proportional pe lista, electoratul are posibilitatea sa aleaga pe oricare dintre cei 15 oameni aflati pe o lista, indiferent de pozitia lor. Acest sistem este utilizat in 14 state din UE“, ne-a declarat Stanciu.
„PSD nu se dezice de ce s-a hotarit, pozitia noastra nu s-a schimbat“, ne-a dat asigurari vicepresedintele social democrat Cristian Diaconescu, dupa ce a aflat ce s-a intimplat la comisie. „Toti parlamentarii PSD din comisie vor vota asa cum s-a decis initial, inclusiv domnul Stanciu. Daca va continua sa faca opinie separata, il vom inlocui din comisie“, a conchis Diaconescu. De proiectul lui Stanciu se dezic si cei doi liberali care l-au semnat cind a fost depus acum un an. „La vremea respectiva, exista un alt proiect bazat pe vot uninominal, tot al APD, dar era foarte complicat si inechitabil, si am considerat atunci ca proiectul lui Stanciu era cu un pas inainte. Acum, dupa ce a aparut noul proiect lucrat de PNL si APD, si care este cel mai bun dintre toate variantele existente, normal ca nu-l mai sustinem pe cel al lui Stanciu“, ne-a declarat liberalul Traian Dobre.
* Ce este votul preferential pe lista
Proiectul lui Stanciu a fost inregistrat in iunie 2006 si prevede lista de partid in fiecare judet. Electorii ar urma sa puna stampila pe numele unui candidat de pe lista. Cind se repartizeaza mandatele, in functie de procentul obtinut de partid, devin parlamentari acei candidati care au obtinut cele mai multe voturi pe lista respectiva.
PIN vrea sa inlocuiasca europarlamentarii romani fara simtul interesului national
Vicepresedintele Partidului Initiativa Nationala (PIN), deputatul Lavinia Sandru, i-a acuzat ieri pe politicienii romani care au negociat aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, declarand ca tara noastra este clar dezavantajata in raport cu celelalte tari membre ale UE. Ea a dat ca exemplu numarul de voturi din Consiliul de Ministri al UE, for decizional major, in care Romania are doar 14 voturi, in timp ce alte tari mai mici au un numar relativ egal de voturi. De aceea, Sandru a mai spus ca renegocierea Tratatului de aderare a României la UE va fi tema principala a PIN în campania electorala pentru alegerile pentru Parlamentul European. „Campania noastra electorala, de fapt, programul nostru de campanie se va axa în mod clar pe renegocierea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeana. România nu a stiut sa negocieze. Negocierea a fost una cât se poate de proasta. Negociatorii europeni nici nu-si pot imagina cum cineva a putut negocia atât de prost“, a apreciat Sandru. Totdata, ea a mai afirmat ca PIN va trimite in Parlamentul European „unul sau doi reprezentanti“. „Daca românii înteleg ca au nevoie de cineva care sa se bata pentru ei, atunci PIN va avea mai multi europarlamentari decât se asteapta unii“, a mai declarat vicepresedintele formatiunii. PIN il are oaspete in aceste zile pe liderul grupului independentilor din Parlamentul European, Jens-Peter Bonde, despre care Sandru a afirmat ca a venit sa sustina pe de o parte pozitia grupului independent-democrat si, pe de alta parte, sa sustina Romania pe care, pana cand PIN va trimite unul sau doi reprezentanti acolo, el o va apara si sustine in Parlamentul European. „Cei 35 de europarlamentari romani au cam uitat ce inseamna interesul national sau nu au stiut niciodata. Partidul nostru este un partid care poate sa trimita niste adevarati reprezentanti in Parlamentul European“, a apreciat liderul PIN.
PD cere înlocuirea lui Frunda la APCE
Democraţii din delegaţia României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei au cerut conducerii parlamentului să-l înlocuiască pe reprezentantul UDMR, Gyorgy Frunda (foto), de la şefia Delegaţiei. Ei au anunţat că Delegaţia română nu va mai participa la lucrările Adunării până când Dick Marty nu verifică personal informaţiile din raportul în care România este menţionată că a găzduit centre de detenţie CIA. Senatorul Frunda a fost acuzat că a absentat premeditat de la discuţiile Comisiei juridice a APCE pe marginea acestui document. "România e bombardată cu rapoarte neadevărate şi îl acuz pe domnul Frunda că a lipsit interesat în 9 iunie deşi se afla în acel oraş", a susţinut democratul Cezar Preda, membru al Delegaţiei. "Faptul că se cere demiterea mea e mai puţin important, dar nu pot fi de acord ca şi în aceste lucruri să ne plătim conturi între partide politice", a replicat Frunda, subliniind că, în cadrul delegaţiei la APCE, fiecare membru îşi reprezintă formaţiunea şi electoratul, iar nu interesul naţional. Boicotul anunţat de către oficialii români a provocat vii critici acasă.
Pâinea s-ar putea scumpi cu 20%, până la sfârşitul lunii
„Preţurile care sunt vehiculate pentru noua recoltă sunt destul de mari. Preţul este cel mai mare pe care l-am plătit noi până acum. Se vehiculează 5.000 - 5.300 de lei vechi pe kilogram la grâul încărcat în mijlocul de transport. Noi nu am plătit până acum mai mult de 4.000 - 4.100 lei “ - Alin Giurea, directorul general al Pambac Bacău
Pâinea s-ar putea scumpi cu 20%, până la sfârşitul lunii
Până la sfârşitul acestei luni, românii ar putea cumpăra pâine mai scumpă cu până la 20%, ca urmare a unor majorări de preţuri care ar putea fi operate în perioada următoare. Scumpirea pâinii va fi decisă în două-trei săptămâni, când grâul din vechea recoltă se va epuiza, iar materia primă utilizată va fi în totalitate din noua recoltă. Firmele de morărit şi panificaţie susţin că preţul grâului este foarte ridicat în acest an, deoarece cantităţile disponibile sunt de cinci ori mai mici faţă de 2006.
Preţul este, în medie, de 5.000-5.500 de lei vechi pe kilogram şi poate ajunge şi la 5.600-5.700 de lei, faţă de preţul de referinţă de anul trecut, de 4.500 de lei pe kilogram (mulţi agricultori au comercializat însă sub acest prag - n.r.), potrivit informaţiilor furnizate agenţiei Mediafax de mai mulţi producători. “Preţurile care sunt vehiculate pentru noua recoltă sunt destul de mari. Preţul este cel mai mare pe care l-am plătit noi până acum. Se vehiculează 5.000 - 5.300 de lei vechi pe kilogram la grâul încărcat în mijlocul de transport. Noi nu am plătit până acum mai mult de 4.000 - 4.100. Deocamdată operăm cu grâu din recolta veche, cu mici amestecuri din recolta nouă. Începând cu a doua jumătate a lunii iulie, vom folosi mai ales grâu din noua recolta şi vom şti exact pe ce cantităţi şi pe ce calitate contăm.
Atunci vom putea lua o decizie privind preţul pâinii», spune directorul general al firmei Pambac Bacău, Alin Giurea. Acesta a afirmat, în schimb, că firma
va scumpi făinurile treptat, pentru început cu circa 3-4%, majorarea putând ajunge şi la 20%, până la finele lunii iulie. “Preţul la grâul din noua recoltă este cuprins între 4.700 de lei şi 5.500 -5.600 de lei vechi pe kilogram. Este un preţ mare. Deocamdată, nu putem spune cu cât o să crească preţul pâinii. În circa două săptămâni, pe la jumătatea lunii iulie, când vom şti exact ce grâu putem cumpăra şi la ce preţuri, vom putea stabili», a spus, la rândul său, preşedintele grupului Boromir, Dinel Boromiz. Poziţii similare au şi companiile Loulis şi Vel Pitar, care nu au stabilit deocamdată un nou preţ pentru pâine.
Companiile din industria de morărit şi panificaţie speră într-o stabilizare a pieţei, concretizată în scăderea preţului la grâu, dar numai dacă în piaţă vor creşte cantităţile disponibile. Acest lucru nu este însă foarte probabil, potrivit preşedintelui patronatului Rompan, Aurel Popescu, care estimează că, în acest an, cantitatea care va putea fi vândută pentru morărit va fi de circa un milion de tone, faţă de cinci milioane de tone anul trecut. Importul de grâu este o opţiune luată în calcul de producători. Importurile ar putea determina de asemenea scumpiri ale produselor de panificaţie, întrucât implică şi costuri de transport.
Pâinea s-ar putea scumpi cu 20%, până la sfârşitul lunii
Până la sfârşitul acestei luni, românii ar putea cumpăra pâine mai scumpă cu până la 20%, ca urmare a unor majorări de preţuri care ar putea fi operate în perioada următoare. Scumpirea pâinii va fi decisă în două-trei săptămâni, când grâul din vechea recoltă se va epuiza, iar materia primă utilizată va fi în totalitate din noua recoltă. Firmele de morărit şi panificaţie susţin că preţul grâului este foarte ridicat în acest an, deoarece cantităţile disponibile sunt de cinci ori mai mici faţă de 2006.
Preţul este, în medie, de 5.000-5.500 de lei vechi pe kilogram şi poate ajunge şi la 5.600-5.700 de lei, faţă de preţul de referinţă de anul trecut, de 4.500 de lei pe kilogram (mulţi agricultori au comercializat însă sub acest prag - n.r.), potrivit informaţiilor furnizate agenţiei Mediafax de mai mulţi producători. “Preţurile care sunt vehiculate pentru noua recoltă sunt destul de mari. Preţul este cel mai mare pe care l-am plătit noi până acum. Se vehiculează 5.000 - 5.300 de lei vechi pe kilogram la grâul încărcat în mijlocul de transport. Noi nu am plătit până acum mai mult de 4.000 - 4.100. Deocamdată operăm cu grâu din recolta veche, cu mici amestecuri din recolta nouă. Începând cu a doua jumătate a lunii iulie, vom folosi mai ales grâu din noua recolta şi vom şti exact pe ce cantităţi şi pe ce calitate contăm.
Atunci vom putea lua o decizie privind preţul pâinii», spune directorul general al firmei Pambac Bacău, Alin Giurea. Acesta a afirmat, în schimb, că firma
va scumpi făinurile treptat, pentru început cu circa 3-4%, majorarea putând ajunge şi la 20%, până la finele lunii iulie. “Preţul la grâul din noua recoltă este cuprins între 4.700 de lei şi 5.500 -5.600 de lei vechi pe kilogram. Este un preţ mare. Deocamdată, nu putem spune cu cât o să crească preţul pâinii. În circa două săptămâni, pe la jumătatea lunii iulie, când vom şti exact ce grâu putem cumpăra şi la ce preţuri, vom putea stabili», a spus, la rândul său, preşedintele grupului Boromir, Dinel Boromiz. Poziţii similare au şi companiile Loulis şi Vel Pitar, care nu au stabilit deocamdată un nou preţ pentru pâine.
Companiile din industria de morărit şi panificaţie speră într-o stabilizare a pieţei, concretizată în scăderea preţului la grâu, dar numai dacă în piaţă vor creşte cantităţile disponibile. Acest lucru nu este însă foarte probabil, potrivit preşedintelui patronatului Rompan, Aurel Popescu, care estimează că, în acest an, cantitatea care va putea fi vândută pentru morărit va fi de circa un milion de tone, faţă de cinci milioane de tone anul trecut. Importul de grâu este o opţiune luată în calcul de producători. Importurile ar putea determina de asemenea scumpiri ale produselor de panificaţie, întrucât implică şi costuri de transport.
Statul mai tine CEC cel putin 4 ani
Privatizarea e luata in calcul dupa restructurare
Ghetea: Nu stiu nimic de decizia actionarului
Radulescu: Administratorul cel mai prost este statul
Casa de Economii si Consemnatiuni va ramane in mainile statului cel putin inca patru ani, o decizie privind posibila privatizare a bancii urmand sa se ia dupa 2011, potrivit unui document trimis de Ministerul Economiei si Finantelor la Guvern in urma cu o saptamana. In timp ce presedintele institutiei, Radu Gratian Ghetea, declara ca nu cunoaste decizia actionarului unic, Eugen Radulescu, fostul sef al bancii, este de parere ca amanarea privatizarii pana in 2011 este o idee proasta.
Astfel, potrivit documentului actionarului unic al CEC, o decizie privind reluarea procesului de privatizare si metoda de vanzare a actiunilor urmeaza sa fie luata dupa 2011, cu doi ani peste termenul avansat de Guvern si conducerea bancii. O posibila privatizare a institutiei este luata in calcul dupa derularea in totalitate a programului de restructurare a bancii, si nu dupa finalizarea primei etape din 2009, asa cum a fost prevazut initial. Ministerul considera ca amanarea pana dupa 2011 a privatizarii va ajuta banca sa isi recastige pozitia avuta pe piata romaneasca, conform documentului MEF, obtinut de Mediafax.
"Ministerul Economiei si Finantelor, impreuna cu conducerea CEC, urmareste minimizarea efectelor nefavorabile ale procesului de restructurare, avand in vedere totodata eficientizarea institutiei. Precizam ca decizia privind reluarea procesului de privatizare, precum si metoda de privatizare urmeaza a fi stabilite dupa 2011", se arata in documentul semnat de ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.
Ghetea nu cunoaste decizia actionarului
Presedintele Casei de Economii si Consemnatiuni, Radu Gratian Ghetea, ne-a declarat ca nu cunoaste despre ce document este vorba si, implicit, nici prevederile continute de acesta. Totodata, seful CEC a anuntat ca are in vedere o posibila privatizare a bancii dupa anul 2009, an in care se finalizeaza prima etapa de restructurare prevazuta in stategia bancii pe urmatorii patru ani. "Nu stiu despre ce document este vorba. Eu am vizat o posibila privatizare dupa anul 2009, cand vom finaliza prima faza de restructurare a bancii. Nu stiu nimic de decizia actionarului", ne-a spus presedintele institutiei.
Radulescu: Sa pastrezi o banca publica e o idee proasta
Intrebat cum isi poate explica decizia Finantelor de a privatiza banca abia dupa 2009, fostul presedinte al institutiei, Eugen Radulescu, ne-a declarat: " Mi-e foarte greu sa imi explic decizia actionarului bancii, asa cum mi-a fost greu sa explic si schimbarea managementului bancii." Totodata, acesta s-a aratat circumspect in ceea ce priveste procesul de restructurare a bancii atat timp cat aceasta se afla in mainile unui administrator public. "Sa vedem daca banca isi va putea remedia ascensiunea. Am indoieli in privinta asta. Pentru mine lucrul asta este o himera atat timp cat este administrata de stat, iar administratorul cel mai prost este statul", ne-a spus Radulescu. Totodata, acesta a precizat ca, in timpul mandatului sau, a amanat privatizarea pentru ca se vindea foarte ieftin, iar banca trebuia adusa la o oarecare limita de plutire. Radulescu sustine in continuare faptul ca ideea de a pastra o banca publica este o idee proasta.
El vede un moment propice al privatizarii in anul 2009, imediat dupa alegerile parlamentare, caci "o privatizare inainte de alegeri risca sa se prelungeasca si dupa acestea, iar noua conducere poate recurge dupa bunul plac la noi schimbari".
Initial, privatizarea era programata dupa 2009
Ghetea declarase in mai ca oricare ar fi decizia autoritatilor - privatizarea cu un investitor strategic, respectiv Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare sau International Finance Corporation, ca in cazul BCR, sau pe piata de capital -, aceasta nu va putea fi realizata mai devreme de sfarsitul anului 2009, odata cu finalizarea primei etape de dezvoltare a CEC.
Ghetea a mai spus ca oricare dintre cele doua variante s-ar putea finaliza cu succes, dupa 2009.
Tot la acea vreme, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a afirmat ca institutia financiara nu va fi privatizata in viitorul apropiat, ci se va trece la un proces de dezvoltare, cu un management de calitate, precizand ca mentinerea bancii in portofoliul statului nu inseamna o reticenta fata de privatizare, intrucat Romania a privatizat peste 90% din sistemul bancar.
In luna decembrie a anului trecut, procesul de privatizare a CEC a fost suspendat in urma primirii singurei oferte de la National Bank of Greece, considerata prea redusa. Banca elena a oferit 560 de milioane de euro pentru preluarea CEC.
La sfarsitul anului 2006, Guvernul a majorat cu circa 150 milioane de euro capitalul social al CEC si a aratat ca banca va fi restructurata, fara sa fie privatizata mai devreme de doi ani.
Ghetea: Nu stiu nimic de decizia actionarului
Radulescu: Administratorul cel mai prost este statul
Casa de Economii si Consemnatiuni va ramane in mainile statului cel putin inca patru ani, o decizie privind posibila privatizare a bancii urmand sa se ia dupa 2011, potrivit unui document trimis de Ministerul Economiei si Finantelor la Guvern in urma cu o saptamana. In timp ce presedintele institutiei, Radu Gratian Ghetea, declara ca nu cunoaste decizia actionarului unic, Eugen Radulescu, fostul sef al bancii, este de parere ca amanarea privatizarii pana in 2011 este o idee proasta.
Astfel, potrivit documentului actionarului unic al CEC, o decizie privind reluarea procesului de privatizare si metoda de vanzare a actiunilor urmeaza sa fie luata dupa 2011, cu doi ani peste termenul avansat de Guvern si conducerea bancii. O posibila privatizare a institutiei este luata in calcul dupa derularea in totalitate a programului de restructurare a bancii, si nu dupa finalizarea primei etape din 2009, asa cum a fost prevazut initial. Ministerul considera ca amanarea pana dupa 2011 a privatizarii va ajuta banca sa isi recastige pozitia avuta pe piata romaneasca, conform documentului MEF, obtinut de Mediafax.
"Ministerul Economiei si Finantelor, impreuna cu conducerea CEC, urmareste minimizarea efectelor nefavorabile ale procesului de restructurare, avand in vedere totodata eficientizarea institutiei. Precizam ca decizia privind reluarea procesului de privatizare, precum si metoda de privatizare urmeaza a fi stabilite dupa 2011", se arata in documentul semnat de ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.
Ghetea nu cunoaste decizia actionarului
Presedintele Casei de Economii si Consemnatiuni, Radu Gratian Ghetea, ne-a declarat ca nu cunoaste despre ce document este vorba si, implicit, nici prevederile continute de acesta. Totodata, seful CEC a anuntat ca are in vedere o posibila privatizare a bancii dupa anul 2009, an in care se finalizeaza prima etapa de restructurare prevazuta in stategia bancii pe urmatorii patru ani. "Nu stiu despre ce document este vorba. Eu am vizat o posibila privatizare dupa anul 2009, cand vom finaliza prima faza de restructurare a bancii. Nu stiu nimic de decizia actionarului", ne-a spus presedintele institutiei.
Radulescu: Sa pastrezi o banca publica e o idee proasta
Intrebat cum isi poate explica decizia Finantelor de a privatiza banca abia dupa 2009, fostul presedinte al institutiei, Eugen Radulescu, ne-a declarat: " Mi-e foarte greu sa imi explic decizia actionarului bancii, asa cum mi-a fost greu sa explic si schimbarea managementului bancii." Totodata, acesta s-a aratat circumspect in ceea ce priveste procesul de restructurare a bancii atat timp cat aceasta se afla in mainile unui administrator public. "Sa vedem daca banca isi va putea remedia ascensiunea. Am indoieli in privinta asta. Pentru mine lucrul asta este o himera atat timp cat este administrata de stat, iar administratorul cel mai prost este statul", ne-a spus Radulescu. Totodata, acesta a precizat ca, in timpul mandatului sau, a amanat privatizarea pentru ca se vindea foarte ieftin, iar banca trebuia adusa la o oarecare limita de plutire. Radulescu sustine in continuare faptul ca ideea de a pastra o banca publica este o idee proasta.
El vede un moment propice al privatizarii in anul 2009, imediat dupa alegerile parlamentare, caci "o privatizare inainte de alegeri risca sa se prelungeasca si dupa acestea, iar noua conducere poate recurge dupa bunul plac la noi schimbari".
Initial, privatizarea era programata dupa 2009
Ghetea declarase in mai ca oricare ar fi decizia autoritatilor - privatizarea cu un investitor strategic, respectiv Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare sau International Finance Corporation, ca in cazul BCR, sau pe piata de capital -, aceasta nu va putea fi realizata mai devreme de sfarsitul anului 2009, odata cu finalizarea primei etape de dezvoltare a CEC.
Ghetea a mai spus ca oricare dintre cele doua variante s-ar putea finaliza cu succes, dupa 2009.
Tot la acea vreme, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a afirmat ca institutia financiara nu va fi privatizata in viitorul apropiat, ci se va trece la un proces de dezvoltare, cu un management de calitate, precizand ca mentinerea bancii in portofoliul statului nu inseamna o reticenta fata de privatizare, intrucat Romania a privatizat peste 90% din sistemul bancar.
In luna decembrie a anului trecut, procesul de privatizare a CEC a fost suspendat in urma primirii singurei oferte de la National Bank of Greece, considerata prea redusa. Banca elena a oferit 560 de milioane de euro pentru preluarea CEC.
La sfarsitul anului 2006, Guvernul a majorat cu circa 150 milioane de euro capitalul social al CEC si a aratat ca banca va fi restructurata, fara sa fie privatizata mai devreme de doi ani.
Dobinda progresiva, ultima moda la depozitele bancare
Alpha Bank este ultima dintre cele sase banci romanesti care ofera dobinzi progresive pentru depozite.
Incepind de ieri, Alpha Bank Romania ofera depozite cu dobinzi variabile crescator. Alpha Progressive sint depozite la termen ce pot fi constituite in lei sau in euro, pe o perioada de 6 sau 12 luni. Dobinda creste lunar si se transfera in contul curent, astfel incit clientii pot beneficia, atunci cind au nevoie, de dobinda acumulata pina la momentul lichidarii depozitului. In functie de valuta, suma minima de constituire a acestui depozit este de 1.000 de lei, respectiv 500 de euro. Pentru depozitele pe un an in lei, dobinda creste de la 5% pe an in prima luna la 12,5% pe an in ultima luna. Pentru cele in euro, dobinda merge de la 2 la 6,5%. Pentru un depozit pe sase luni in lei, dobinda variaza intre 5,5 si 10%, in timp ce pentru euro creste de la 2,5 la 5,5%.
Pe piata bancara din Romania mai exista alte cinci institutii de credit care ofera produse similare depozitului Progressive. Bancpost ofera depozitul Pas cu Pas, care se poate constitui pentru o suma minima de 400 de lei, euro sau dolari in functie de alegerea fiecaruia. La euro dobinda merge de la 2,5 la 5,5%, in timp ce pentru lei merge de la 4 la 10%. Dobinda este ajustata, ca si la Alpha Bank, in fiecare luna. Banca Carpatica are o dobinda variabila, insa dupa alte criterii. Un depozit cu dobinda progresiva mai au si BRD, CR Firenze si ProCredit.
A doua banca din Romania, BRD, detine depozitul Progresso, care poate fi deschis numai in valuta. Suma initiala ce poate fi depusa este de 500 de euro sau de dolari, dar poate creste progresiv. Suma ce poate fi depusa ulterior constituirii depozitului nu poate depasi 50.000 de euro sau de dolari. Dobinda creste semestrial de la 3 la 4,5%. In cazul Depozitului in trepte de la ProCredit Bank, momentele de crestere a dobinzii sint stabilite la deschiderea depozitului. Suma minima de constituire e de 1.000 de euro sau de dolari.
Incepind de ieri, Alpha Bank Romania ofera depozite cu dobinzi variabile crescator. Alpha Progressive sint depozite la termen ce pot fi constituite in lei sau in euro, pe o perioada de 6 sau 12 luni. Dobinda creste lunar si se transfera in contul curent, astfel incit clientii pot beneficia, atunci cind au nevoie, de dobinda acumulata pina la momentul lichidarii depozitului. In functie de valuta, suma minima de constituire a acestui depozit este de 1.000 de lei, respectiv 500 de euro. Pentru depozitele pe un an in lei, dobinda creste de la 5% pe an in prima luna la 12,5% pe an in ultima luna. Pentru cele in euro, dobinda merge de la 2 la 6,5%. Pentru un depozit pe sase luni in lei, dobinda variaza intre 5,5 si 10%, in timp ce pentru euro creste de la 2,5 la 5,5%.
Pe piata bancara din Romania mai exista alte cinci institutii de credit care ofera produse similare depozitului Progressive. Bancpost ofera depozitul Pas cu Pas, care se poate constitui pentru o suma minima de 400 de lei, euro sau dolari in functie de alegerea fiecaruia. La euro dobinda merge de la 2,5 la 5,5%, in timp ce pentru lei merge de la 4 la 10%. Dobinda este ajustata, ca si la Alpha Bank, in fiecare luna. Banca Carpatica are o dobinda variabila, insa dupa alte criterii. Un depozit cu dobinda progresiva mai au si BRD, CR Firenze si ProCredit.
A doua banca din Romania, BRD, detine depozitul Progresso, care poate fi deschis numai in valuta. Suma initiala ce poate fi depusa este de 500 de euro sau de dolari, dar poate creste progresiv. Suma ce poate fi depusa ulterior constituirii depozitului nu poate depasi 50.000 de euro sau de dolari. Dobinda creste semestrial de la 3 la 4,5%. In cazul Depozitului in trepte de la ProCredit Bank, momentele de crestere a dobinzii sint stabilite la deschiderea depozitului. Suma minima de constituire e de 1.000 de euro sau de dolari.
Dezastru in sudul tarii: Legumele de sezon se vand la preturi duble fata de anul trecut
Taranii nu stiu cum sa-si acopere pierderile cauzate de distrugerea culturilor agricole
Pretul legumelor de sezon a explodat, din cauza secetei
In piete bucurestene, rosiile, varza, castravetii si ardeii se vand la preturi duble sau triple fata de anul trecut
Specialistii din domeniu spun ca legumele se vor scumpi cu inca 35-45% in urmatoarele trei luni, daca nu va ploua
Si fructele se vand la pret de trufandale
Seceta a grabit cu o luna culturile de pepeni, care vor disparea dupa 15 septembrie, spun producatorii
Taranii din sudul tarii care nu au avut solare se plang ca au pierdut peste jumatate din culturi
Graul din noua recolta se vinde cu 5.500 lei/kg, fapt care va determina scumpirea painii in doua-trei saptamani
Si culturile de porumb din sud-estul tarii sunt compromise aproape in totalitate
Criza de furaje in Sud! Speculantii cer sume exorbitante pe lucerna, iar taranii isi dau animalele la taiere pe nimic
Vacile se vand aproape gratis, cu 300 lei, dar nu le cumpara decat abatoarele
Ca sa-si vanda vitele la un pret mai bun, crescatorii sunt obligati sa se deplaseze in centrul sau in nordul tarii.
Caldura excesiva si seceta au dublat preturile legumelor de sezon in piete, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Specialistii din domeniu estimeaza ca, påna la toamna, legumele se vor mai scumpi cu inca 35-45%. Din cauza lipsei furajelor, taranii din sudul tarii isi vånd animalele la preturi de nimic. Vacile se vånd in prezent cu 300 de lei, in conditiile in care, anul trecut, acestea se dadeau si cu 2.500 lei.
Precupetii din piete se vaita ca jumatate din gradini le-au fost arse de soare. Criza a dus la dublarea preturilor la legume, dar si la zarzavaturi si fructe. Daca in iunie anul trecut un kilogram de rosii costa intre 1,5 lei si 2 lei, saptamana aceasta rosiile se vand cu 2,5-3 lei. „Din cauza caldurii si secetei cumplite, nu ne-au mai rasarit deloc rasadurile. Si putinele rasaduri de rosii care au crescut s-au uscat de tot. Au venit cateva picaturi de ploaie, dar cei care le-au avut pe camp au ramas fara nici o rosie. Toate s-au manat“, se plange o vanzatoare din Piata Domenii din Capitala. „Ardeiul parca l-am sadit pe foc, asa de rau s-a chircit“, spune un taran din piata. „Udatura mai mult rau le face la legume. Nici nu mai stim ce sa facem. Daca nu udam, legumele se usuca. Daca le udam, parca le fierbem“, ne-a explicat un alt vanzator de legume.
Taranii au pierdut peste jumatate din culturi
„Eu am udat pentru ca am fantana proprie si tot am pierdut jumatate din gradina. Am vecini care au pierdut peste 90% din rasaduri si legume pentru ca nu au avut apa“, ne-a spus un gradinar din Olt. Cele mai afectate au fost rasadurile de varza pentru ca acestea nu pot fi cultivate in solare. „Ce a rasarit a fost mancat de bolile
si insectele aduse de caldura. Daca pe timpul asta, anul trecut, vindeam varza cu 1 leu/kg, acum a trebuit sa tinem pretul la 2,5 -3 lei. Altfel nu ne scoatem banii nici macar pentru factura la curent“, mai spune gradinarul. Preturile de pe tarabele bucurestene sunt destul de piperate. Vinetele costa 5 lei/kg. Salata costa 2 lei bucata, iar gogosarii si ardeii kapia nu se gasesc la mai putin de 10 lei/kg. Pentru un kilogram de ceapa sau varza, gospodinele trebuie sa plateasca 3 lei, iar pentru castraveti, 2 lei. „Nu mai las la pret, ce sa mai las? Si asa de-abia imi scot si eu de-o paine, doua“, se rasteste o precupeata din Piata Domenii.
Legumele se vor scumpi cu inca 40% påna la toamna
„Producatorii sunt nevoiti sa dubleze sau chiar sa tripleze udarile din cauza caniculei. In plus
, acestia investesc mult mai mult in produsele
pentru intretinerea culturilor care au fost napadite de daunatori“, ne-a declarat Stefan Nicolae, presedintele Agrostar. „Preturile vor creste cu inca 35-40% pana in vara, daca seceta se prelungeste. Din datele pe care le detinem, asa se va si intampla“, ne-a mai spus Nicolae. In plus, acesta considera ca in urmatoarele luni importurile de fructe si legume vor exploda, pentru ca importatorii nu vor mai avea o concurenta stransa in piata. Si la pepeni, daca anul trecut sezonul a inceput dupa 1 iulie si a tinut pana in octombrie, anul acesta seceta a „impins“ sezonul cu o luna mai devreme. „Cumparatorii vor gasi pepeni numai pana pe 15 septembrie“, estimeaza doi cultivatori care vand in piata, care spun ca 90% din pepenii pe care i-au plantat s-au uscat. „Cei care au ramas s-au facut cat pumnul, dar i-am avut asigurati“, ne-au spus cei doi producatori din Amara, Ialomita. Kilogramul de lubenite este in piata 1,5 - 2 lei.
Dupa criza gråului, urmeaza cea a porumbului
Dupa ce si-au pierdut culturile de grau, producatorii din sudul tarii spun ca nici porumb nu se va face anul acesta. Taranii se plang ca nimeni nu i-a anuntat ca 31 mai a fost ultima zi in care isi puteau asigura culturile. Chiar daca multi dintre ei si-au facut asigurari pentru culturile de pepeni sau legume, nimeni nu s-a gandit ca seceta le va distruge si porumbul. „Peste 70% din porumb nu mai e bun de nimic. Am pierdut peste 25 milioane de lei pentru doua hectare de porumb, dar nu ne-a zis nimeni ca din iunie nu se mai fac asigurari. Ministrul agriculturii ar face bine sa despagubeasca pe toata lumea sau cel putin sa ne anunte si pe noi din timp ca avem an secetos“, ne-a spus un taran din Ialomita.
Taranii din sudul tarii isi vand animalele pe nimic
Pentru ca nu mai au ce sa le dea de mancare, taranii din sudul tarii isi vand animalele la preturi de nimic. Daca o vaca se vindea anul trecut cu 1.500 - 2.500 lei, anul acesta crescatorii din Olt le vand si cu 300 lei. La fel si caii, care, de la 1.300 lei vara trecuta, au ajuns acum si la 300 lei. In Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman bovinele nu mai sunt cumparate decat pentru taiere. Mai mult, caldura excesiva si lipsa furajelor scad productivitatea animalelor, cele mai afectate fiind bovinele. „O vaca ce produce in conditii normale 20 litri pe zi, acum daca mai da 10 litri“, ne-a spus un crescator de vaci din Teleorman. In plus, pe piata au aparut speculanti care cer preturi enorme pentru furaje. „Trebuie sa intervenim urgent si sa informam asociatiile de crescatori cu privire la zonele unde exista cantitati mari de furaje si cerere de animale“, a declarat, ieri, directorul general al Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie, Gheorghe Neata, citat de NewsIn. Contactat telefonic, acesta a enumerat, pentru „Gardianul“, zonele in care se pot gasi furaje la preturi „normale“ si in care crescatorii isi pot vinde animalele la preturi mai ridicate fata de cele din sudul tarii: Harghita, Covasna, Caras Severin, Maramures, Hunedoara si Alba.
Criza de grau fara precedent. Scumpirea painii va fi decisa in maximum trei saptamani
Firmele de morarit si panificatie apreciaza ca pretul grâului este foarte ridicat în acest an, iar cantitatile disponibile de cinci ori mai mici decât în 2006, din cauza secetei. O eventuala scumpire va fi decisa insa în doua-trei saptamâni, când materia prima utilizata va fi în totalitate din noua recolta. Pretul pentru grâul din noua recolta este, în medie, de 5.000-5.500 lei vechi/kg si poate ajunge si la 5.600-5.700 lei/kg, fata de pretul de referinta de anul trecut, de 4.500 lei/kg (multi agricultori au comercializat însa sub acest prag - n.r.), potrivit informatiilor furnizate de mai multi producatori citati de Mediafax.
O majorare a pretului la grâu va determina si o scumpire a produselor de panificatie, în special a pâinii. Reprezentantii firmelor spun însa ca, în circa doua-trei saptamâni, când vor folosi grâu din noua recolta, vor putea stabili daca si cu ce procent vor scumpi pâinea. „Deocamdata operam cu grâu din recolta veche, cu mici amestecuri din recolta noua, asta fiind si o practica în panificatie. Începând cu a doua jumatate a lunii iulie, vom folosi mai ales grâu din noua recolta si vom sti exact pe ce cantitati si pe ce calitate contam, astfel ca atunci vom putea lua o decizie privind pretul pâinii“, a spus directorul general al firmei Pambac Bacau, Alin Giurea. El a afirmat, în schimb, ca firma
va scumpi fainurile treptat, pentru început cu circa 3-4%, majorarea putând ajunge si la 20% pâna la finele lunii iulie.
Potrivit presedintelui patronatului Rompan, Aurel Popescu, în acest an, cantitatea de grau care va putea fi vânduta pentru morarit va fi de circa un milion de tone, fata de cinci milioane de tone anul trecut. Producatorii pot cumpara grâu direct de la fermieri sau pot apela la depozitari. Mai rentabila este achizitionarea de cereale direct de la agricultori, însa, dupa epuizarea acestor cantitati, firmele vor fi nevoite sa apeleze la proprietarii de silozuri.
„Pe la sfârsitul lui august, începutul lunii septembrie, vom cumpara de la silozuri, ceea ce înseamna costuri mai mari, pentru ca în pret ei îsi pun si depozitarea, si profitul. Cantitatea disponibila la agricultori va fi redusa, deoarece pentru ei e mai rentabil sa vânda catre silozuri, pentru ca depozitarii au mai multi bani
decât firmele de morarit“, a spus Popescu.
Apelul la importuri este o optiune luata în calcul de producatori pentru achizitia de materie prima. Statele vizate sunt în special cele vecine, cum ar fi Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Republica Moldova, dar nici piete precum cea franceza sau germana nu sunt excluse. Importurile ar putea determina de asemenea scumpiri ale produselor de panificatie, întrucât implica si costuri de transport. Cum însa producatorii nu stiu înca pe ce cantitati pot conta pe piata interna, majoritatea poarta discutii „de principiu“ pentru importuri.
Ministrul agriculturii, Decebal Traian Remes, a declarat, recent, ca nu exista motive pentru scumpirea pâinii, întrucât pretul este deja în România mult mai mare decât în alte state. Producatorii nu sunt de acord si spun, din contra, ca pretul este mult mai redus în România.
Pretul legumelor de sezon a explodat, din cauza secetei
In piete bucurestene, rosiile, varza, castravetii si ardeii se vand la preturi duble sau triple fata de anul trecut
Specialistii din domeniu spun ca legumele se vor scumpi cu inca 35-45% in urmatoarele trei luni, daca nu va ploua
Si fructele se vand la pret de trufandale
Seceta a grabit cu o luna culturile de pepeni, care vor disparea dupa 15 septembrie, spun producatorii
Taranii din sudul tarii care nu au avut solare se plang ca au pierdut peste jumatate din culturi
Graul din noua recolta se vinde cu 5.500 lei/kg, fapt care va determina scumpirea painii in doua-trei saptamani
Si culturile de porumb din sud-estul tarii sunt compromise aproape in totalitate
Criza de furaje in Sud! Speculantii cer sume exorbitante pe lucerna, iar taranii isi dau animalele la taiere pe nimic
Vacile se vand aproape gratis, cu 300 lei, dar nu le cumpara decat abatoarele
Ca sa-si vanda vitele la un pret mai bun, crescatorii sunt obligati sa se deplaseze in centrul sau in nordul tarii.
Caldura excesiva si seceta au dublat preturile legumelor de sezon in piete, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Specialistii din domeniu estimeaza ca, påna la toamna, legumele se vor mai scumpi cu inca 35-45%. Din cauza lipsei furajelor, taranii din sudul tarii isi vånd animalele la preturi de nimic. Vacile se vånd in prezent cu 300 de lei, in conditiile in care, anul trecut, acestea se dadeau si cu 2.500 lei.
Precupetii din piete se vaita ca jumatate din gradini le-au fost arse de soare. Criza a dus la dublarea preturilor la legume, dar si la zarzavaturi si fructe. Daca in iunie anul trecut un kilogram de rosii costa intre 1,5 lei si 2 lei, saptamana aceasta rosiile se vand cu 2,5-3 lei. „Din cauza caldurii si secetei cumplite, nu ne-au mai rasarit deloc rasadurile. Si putinele rasaduri de rosii care au crescut s-au uscat de tot. Au venit cateva picaturi de ploaie, dar cei care le-au avut pe camp au ramas fara nici o rosie. Toate s-au manat“, se plange o vanzatoare din Piata Domenii din Capitala. „Ardeiul parca l-am sadit pe foc, asa de rau s-a chircit“, spune un taran din piata. „Udatura mai mult rau le face la legume. Nici nu mai stim ce sa facem. Daca nu udam, legumele se usuca. Daca le udam, parca le fierbem“, ne-a explicat un alt vanzator de legume.
Taranii au pierdut peste jumatate din culturi
„Eu am udat pentru ca am fantana proprie si tot am pierdut jumatate din gradina. Am vecini care au pierdut peste 90% din rasaduri si legume pentru ca nu au avut apa“, ne-a spus un gradinar din Olt. Cele mai afectate au fost rasadurile de varza pentru ca acestea nu pot fi cultivate in solare. „Ce a rasarit a fost mancat de bolile
si insectele aduse de caldura. Daca pe timpul asta, anul trecut, vindeam varza cu 1 leu/kg, acum a trebuit sa tinem pretul la 2,5 -3 lei. Altfel nu ne scoatem banii nici macar pentru factura la curent“, mai spune gradinarul. Preturile de pe tarabele bucurestene sunt destul de piperate. Vinetele costa 5 lei/kg. Salata costa 2 lei bucata, iar gogosarii si ardeii kapia nu se gasesc la mai putin de 10 lei/kg. Pentru un kilogram de ceapa sau varza, gospodinele trebuie sa plateasca 3 lei, iar pentru castraveti, 2 lei. „Nu mai las la pret, ce sa mai las? Si asa de-abia imi scot si eu de-o paine, doua“, se rasteste o precupeata din Piata Domenii.
Legumele se vor scumpi cu inca 40% påna la toamna
„Producatorii sunt nevoiti sa dubleze sau chiar sa tripleze udarile din cauza caniculei. In plus
, acestia investesc mult mai mult in produsele
pentru intretinerea culturilor care au fost napadite de daunatori“, ne-a declarat Stefan Nicolae, presedintele Agrostar. „Preturile vor creste cu inca 35-40% pana in vara, daca seceta se prelungeste. Din datele pe care le detinem, asa se va si intampla“, ne-a mai spus Nicolae. In plus, acesta considera ca in urmatoarele luni importurile de fructe si legume vor exploda, pentru ca importatorii nu vor mai avea o concurenta stransa in piata. Si la pepeni, daca anul trecut sezonul a inceput dupa 1 iulie si a tinut pana in octombrie, anul acesta seceta a „impins“ sezonul cu o luna mai devreme. „Cumparatorii vor gasi pepeni numai pana pe 15 septembrie“, estimeaza doi cultivatori care vand in piata, care spun ca 90% din pepenii pe care i-au plantat s-au uscat. „Cei care au ramas s-au facut cat pumnul, dar i-am avut asigurati“, ne-au spus cei doi producatori din Amara, Ialomita. Kilogramul de lubenite este in piata 1,5 - 2 lei.
Dupa criza gråului, urmeaza cea a porumbului
Dupa ce si-au pierdut culturile de grau, producatorii din sudul tarii spun ca nici porumb nu se va face anul acesta. Taranii se plang ca nimeni nu i-a anuntat ca 31 mai a fost ultima zi in care isi puteau asigura culturile. Chiar daca multi dintre ei si-au facut asigurari pentru culturile de pepeni sau legume, nimeni nu s-a gandit ca seceta le va distruge si porumbul. „Peste 70% din porumb nu mai e bun de nimic. Am pierdut peste 25 milioane de lei pentru doua hectare de porumb, dar nu ne-a zis nimeni ca din iunie nu se mai fac asigurari. Ministrul agriculturii ar face bine sa despagubeasca pe toata lumea sau cel putin sa ne anunte si pe noi din timp ca avem an secetos“, ne-a spus un taran din Ialomita.
Taranii din sudul tarii isi vand animalele pe nimic
Pentru ca nu mai au ce sa le dea de mancare, taranii din sudul tarii isi vand animalele la preturi de nimic. Daca o vaca se vindea anul trecut cu 1.500 - 2.500 lei, anul acesta crescatorii din Olt le vand si cu 300 lei. La fel si caii, care, de la 1.300 lei vara trecuta, au ajuns acum si la 300 lei. In Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman bovinele nu mai sunt cumparate decat pentru taiere. Mai mult, caldura excesiva si lipsa furajelor scad productivitatea animalelor, cele mai afectate fiind bovinele. „O vaca ce produce in conditii normale 20 litri pe zi, acum daca mai da 10 litri“, ne-a spus un crescator de vaci din Teleorman. In plus, pe piata au aparut speculanti care cer preturi enorme pentru furaje. „Trebuie sa intervenim urgent si sa informam asociatiile de crescatori cu privire la zonele unde exista cantitati mari de furaje si cerere de animale“, a declarat, ieri, directorul general al Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie, Gheorghe Neata, citat de NewsIn. Contactat telefonic, acesta a enumerat, pentru „Gardianul“, zonele in care se pot gasi furaje la preturi „normale“ si in care crescatorii isi pot vinde animalele la preturi mai ridicate fata de cele din sudul tarii: Harghita, Covasna, Caras Severin, Maramures, Hunedoara si Alba.
Criza de grau fara precedent. Scumpirea painii va fi decisa in maximum trei saptamani
Firmele de morarit si panificatie apreciaza ca pretul grâului este foarte ridicat în acest an, iar cantitatile disponibile de cinci ori mai mici decât în 2006, din cauza secetei. O eventuala scumpire va fi decisa insa în doua-trei saptamâni, când materia prima utilizata va fi în totalitate din noua recolta. Pretul pentru grâul din noua recolta este, în medie, de 5.000-5.500 lei vechi/kg si poate ajunge si la 5.600-5.700 lei/kg, fata de pretul de referinta de anul trecut, de 4.500 lei/kg (multi agricultori au comercializat însa sub acest prag - n.r.), potrivit informatiilor furnizate de mai multi producatori citati de Mediafax.
O majorare a pretului la grâu va determina si o scumpire a produselor de panificatie, în special a pâinii. Reprezentantii firmelor spun însa ca, în circa doua-trei saptamâni, când vor folosi grâu din noua recolta, vor putea stabili daca si cu ce procent vor scumpi pâinea. „Deocamdata operam cu grâu din recolta veche, cu mici amestecuri din recolta noua, asta fiind si o practica în panificatie. Începând cu a doua jumatate a lunii iulie, vom folosi mai ales grâu din noua recolta si vom sti exact pe ce cantitati si pe ce calitate contam, astfel ca atunci vom putea lua o decizie privind pretul pâinii“, a spus directorul general al firmei Pambac Bacau, Alin Giurea. El a afirmat, în schimb, ca firma
va scumpi fainurile treptat, pentru început cu circa 3-4%, majorarea putând ajunge si la 20% pâna la finele lunii iulie.
Potrivit presedintelui patronatului Rompan, Aurel Popescu, în acest an, cantitatea de grau care va putea fi vânduta pentru morarit va fi de circa un milion de tone, fata de cinci milioane de tone anul trecut. Producatorii pot cumpara grâu direct de la fermieri sau pot apela la depozitari. Mai rentabila este achizitionarea de cereale direct de la agricultori, însa, dupa epuizarea acestor cantitati, firmele vor fi nevoite sa apeleze la proprietarii de silozuri.
„Pe la sfârsitul lui august, începutul lunii septembrie, vom cumpara de la silozuri, ceea ce înseamna costuri mai mari, pentru ca în pret ei îsi pun si depozitarea, si profitul. Cantitatea disponibila la agricultori va fi redusa, deoarece pentru ei e mai rentabil sa vânda catre silozuri, pentru ca depozitarii au mai multi bani
decât firmele de morarit“, a spus Popescu.
Apelul la importuri este o optiune luata în calcul de producatori pentru achizitia de materie prima. Statele vizate sunt în special cele vecine, cum ar fi Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Republica Moldova, dar nici piete precum cea franceza sau germana nu sunt excluse. Importurile ar putea determina de asemenea scumpiri ale produselor de panificatie, întrucât implica si costuri de transport. Cum însa producatorii nu stiu înca pe ce cantitati pot conta pe piata interna, majoritatea poarta discutii „de principiu“ pentru importuri.
Ministrul agriculturii, Decebal Traian Remes, a declarat, recent, ca nu exista motive pentru scumpirea pâinii, întrucât pretul este deja în România mult mai mare decât în alte state. Producatorii nu sunt de acord si spun, din contra, ca pretul este mult mai redus în România.
Sponsorizarile electorale aduc profituri garantate
Coincidenta sau nu, multe dintre firmele-sponsori in campania electorala din 2004 au obtinut ulterior contracte de milioane de euro
Cea mai eficienta reteta de castig financiar este investitia in campania electorala a unui partid cu structuri care nu mor niciodata. De preferat sa aveti firme in constructii. La o cotizatie de 30.000 de lei puteti beneficia de contracte de 30 de milioane de euro. Este evident si normal in Romania ca firmele ce au cotizat la campania partidelor politice sa fie cei mai importanti clienti ai banului public. "Saptamana Financiara" a realizat o investigatie privind evolutia firmelor care au donat bani partidelor in campania electorala din 2004.
Pentru cei care credeau ca partidele traiesc din donatii dezinteresate avem o veste proasta: nu e deloc asa! Firmele, asociatiile si diferitele persoane fizice care sponsorizeaza partidele au interese financiare si nu dau doi bani pe ideologii. Goana dupa putere este maxima inaintea campaniei electorale, iar agentii economici se impart brusc in doua categorii: membri de partid si agenti care doresc sa-si pastreze afacerile intacte sau macar pe un trend crescator. Asta chiar daca se va schimba conducerea politica. Este clar ca rapoartele privind cheltuielile din campaniile electorale si sursele de provenienta sunt doar partial adevarate.
Concret, se vede cum banii din contractele cu fonduri publice se intorc in donatii la partid. Mai mult, patronii au mai multe afinitati politice sau interese atat de puternice, incat fac donatii la doua sau chiar trei partide politice. Evident, rezultatele nu intarzie sa apara.
Exista totusi un segment pe care l-am omis intentionat si care ne-ar fi luat, probabil, mai mult decat spatiul aferent acestei editii - cel reprezentat de oamenii de afaceri si politicienii care au preferat sa faca donatii in nume propriu, si nu in cel al firmelor pe care le detin.
Diferenta de la uniune la partid e de... cateva firme
Pentru a lasa ce-i mai bun la urma, incepem cu clientela politica "abonata" la grupurile de interese ale formatiunilor etnice. Cele mai cunoscute sunt Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) si Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR). Pentru FDGR, societatea Wilhelm Geiger Romania a cotizat cu 20.000 lei in anul 2004. Sigur, este doar o coincidenta ca ulterior a primit contracte grase atat in Sibiu, cat si in tara. Valoarea totala a afacerilor derulate pe raza judetului Sibiu este estimata la 10 milioane euro, iar in toata tara la aproximativ 30 milioane euro. Si daca tot am amintit de Sibiu, putem adauga contributia societatii Concefa, un client fidel al contractelor PSD, care dupa alegeri s-a reorientat spre PD. Concefa a cotizat cu 2.775 lei, dar, comparate, contractele de reabilitare derulate cu banii Primariei Sibiu au acoperit din plin cotizatia. Numai reabilitarea sediului primariei a adus societatii aproape doua milioane euro. Contractele cu bani publici ale societatii Concefa sunt de peste cinci milioane euro, cele mai mari sume venind de la Ministerul Transporturilor - lucrari derulate pe Valea Oltului.
Firmele care au dat bani au stiut ca n-o fac de pomana, ci pentru a-si intoarce "investitia". Societatea Roseal SA a cotizat la UDMR cu 2.750 lei si a derulat contracte cu fonduri publice cu o valoare aproximativa de trei milioane euro. Principalele contracte se deruleaza cu societatea Nuclearelectrica SA. O alta societate cotizanta la UDMR este Viaduct SRL. La cei 5.000 de lei sponzorizare, contractele cu bani publici au curs bine si la ANL-uri in Odorheiul Secuiesc, dar si la construirea de poduri cum este cel de pe Tarnava Mare. Contractele totale s-au ridicat la aproape 2,5 milioane euro.
Democratii sunt adevaratii "liberali"
Daca ar fi sa ne luam dupa cuantumul cotizatiilor si forta societatilor comerciale care au oferit sponsorizari, atunci este clar ca adevaratii liberali ar trebui sa fie simpatizanti ai democratilor sau ai social-democratilor. Sumele oferite "la partid" ating cote destul de ridicate, dar nici contractele nu sunt de neglijat. Contransimex SRL a investit in Partidul Democrat 4.430 lei si s-a ales apoi cu contracte de subantrepriza in valoare de peste 15 milioane euro. Suntem iarasi siguri ca este doar o coincidenta. Numai de la CNADNR societatea Contransimex are licitatii castigate de aproape 12 milioane euro pentru reabilitarea unui drum national in zona Hateg, afacere luata in asociere cu societatea greceasca Prodeftiki.
"Studiile", preferate de Videanu si de sponsorii PD
Un alt sponsor consacrat (pe malul Dambovitei in special) este societatea Romair Consulting, care a donat 5.200 lei pentru campania democratilor. Contractele au luat avant considerabil dupa 2004, mai ales cu Primaria Bucuresti, dar si cu alte institutii publice. Suma estimativa a contractelor acestei societati este de aproximativ 10 milioane euro. Romair Consulting a castigat mai multe licitatii la Primaria Capitalei, pentru elaborarea unor studii de fezabilitate privind ecologizarea si dezvoltarea potentialului turistic de recreere si agrement al celor mai mari parcuri bucurestene: Carol, Tineretului, Herastrau si Cismigiu, toate in valoare de 300.000 euro. Acestora li se adauga si alte contracte de pana la 100.000 euro cu municipalitatea pentru servicii
de consultanta care, adunate, depasesc milionul de euro. Printre celelalte surse de bani publici mai sunt Primaria Arad, Consiliul Judetean Dambovita sau Primaria Sectorului 2.
Vesta Investment, tot pe la PD
Va mai aduceti aminte scandalul iscat de obligativitatea truselor medicale made in Romania, prevedere cuprinsa in noul Cod Rutier? Una dintre societatile acreditate sa vanda trusele (avizate de toate institutiile statului) este Vesta Investment. Numai ca, timp de cateva luni, a detinut monopolul pe piata. Bineinteles ca a cotizat la partid. Nu era o suma importanta, pentru ca oricum legea prevede un plafon maxim de finantare. Este vorba de doar 10.000 lei, dar, la o apreciere generala, acest scurt monopol a adus societatii castiguri de peste 20 milioane euro. Pe langa acest mic avantaj
, dat de cateva nesincronizari de la MAI, odata cu introducerea noului Cod Rutier societatea mai beneficiaza si de contracte cu majoritatea institutiilor statului care sunt obligate sa detina truse medicale de prim ajutor "de perete". Estimativ, contractele se ridica la aproape 30 milioane euro.
Romib, la masa euro
Tot de pe lista democratilor se mai remarca societatea Romib, cu o donatie de 20.000 lei si contracte de peste 5 milioane euro. Numele societatii este amintit in cadrul unor scandaluri legate de atribuirea de contracte fara licitatie, cum este cel de la Unitatea 2 Cernavoda. Romib a mai prins o afacere buna si la Suceava - s-a aflat printre societatile care au fost incluse in grandiosul proiect initiat de Consiliul Judetean: "Suceava - Utilitati si mediu la standardele europene". Romib s-a mai implicat in lucrarile de reabilitare a sistemelor de termoficare în municipiul Vatra Dornei.
Macovei - Intrarom - PD
Sirul coincidentelor continua cu societatea Intrarom. Nu poate fi pusa la indoiala legalitatea licitatiei prin care a castigat un contract in valoare de peste 20 milioane euro cu Ministerul Justitiei, condus la acea vreme de Monica Macovei. Discutia este legata de donatiile catre PD ale acestei societati, in valoare de peste 80.000 lei. Tot ce putem spune despre contractul in cauza este ca se referea la informatizarea instantelor si Parchetelor. Afacerea a fost parafata la inceputul lunii ianuarie 2006, iar banii pentru achizitionarea echipamentelor IT provin dintr-un proiect PHARE, suma totala fiind de 22 milioane euro, din care 12 milioane pentru informatizarea instantelor si 10 pentru Parchete.
Politica la multe capete
Un alt bun contribuabil, dar nu la bugetul de stat, ci la cel de partid este Elcomex IEA, care a contribuit la bugetele de partid atat la PD, cat si la PSD. Desigur, diferenta de putere in 2004 era evidenta, astfel ca PSD a primit 140.000 lei in vreme ce PD doar 8.000 lei. Evident, contractele cu Centrala Nucleara de la Cernavoda au acoperit din plin costurile din campania electorala, iar "profitul" estimat este de peste 10 milioane euro. La multe capete a jucat si societatea Apolodor Comimpex, care a preferat sa dea 40.000 lei la Alianta D.A. si 10.000 la PSD. Suma rezultata din contracte derulate in municipiul Bucuresti se ridica la aproape 500.000 euro.
Unde dai si unde crapa!
Pe linia cotizatiilor politice si a contractelor primite sunt multe societati care au indreptat banii catre Putere, pentru a-si asigura linistea. Unele dintre ele au mizat gresit initial, cand au facut donatii PSD. Apoi, daca s-au reorientat rapid, au devenit preferate de democrati. Altii, cum ar fi cei de la Ateliere CFR Grivita, au pus la bataie peste 140.000 lei pe "cartea" PSD. Miscarea nu a fost atat de castigatoare si a semanat mai mult cu influenta lui Miron Mitrea in zona decat cu apetitul atelierelor pentru finantarea campaniei. Insa nu-i problema, contractele cu banii publici depasesc o suta de milioane euro in ultimii trei ani, avand in vedere ca la Atelierele CFR Grivita se repara vagoanele CFR-ului, iar conducerea companiei
a anuntat de curand ca se lucreaza la introducerea de noi facilitati cum sunt aerul conditionat si toaletele ecologice in garniturile vechi. Pe aceeasi varianta a cotizat si Vega 93 din Galati, care a investit in PSD 25.000 lei, dar a fost "adoptata" de PD si a prosperat cu contracte in constructii care ating 25 milioane euro in ultimii trei ani. Si Romproed a cotizat la PSD cu 3.000 lei, dar a primit de la Primaria Capitalei un contract de aproximativ 10.000 euro - este vorba de o prestare de servicii de consultanta la obiectivul de investitii "Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare
cu apa si canalizare in incinta Gradinii Zoologice".
Constructii de milioane
Lista donatorilor catre PD are clienti pe fiecare judet, iar aici trebuie amintite si societatile Nimb Dambovita SA, cu o donatie de 10.300 lei, sau Constructii Muntenia SA, cu 10.000 lei. Ambele societati au acelasi actionar, iar banii s-au intors de o mie de ori mai mult, deoarece firmele au prins lucrari la drumuri cu bani publici in judetul Dambovita de peste patru milioane euro. Potrivit achizitiilor declarate la Monitorul Oficial, Constructii Muntenia SA a castigat in 21 ianuarie 2005, din partea Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Bucuresti, un contract in valoare de 587.532 lei. In aprilie 2005 a primit din partea Serviciului Public de Gospodarire Comunala Arges un contract in valoare de 307.227 lei. In iunie 2005, aceeasi societate a primit din partea municipalitatii Valcea un contract in valoare de 288.847 lei si din partea Primariei Braila un contract in valoare de 1.276.680 lei. Pe acelasi calapod se inscriu si societatile Selina SRL si Orizont Vest SA. Ambele au acelasi actionar si au finantat cu cate 10.000 lei campania PD. Lucrarile cu diferite primarii din Ardeal au fost controversate, dar au adus proprietarului contracte de peste sase milioane euro la licitatii indoielnice.
Contractant PSD cu castigator Alianta
La Constanta, un sponsor important al Aliantei D.A. este firma Consal Trade SRL, cotizanta cu 15.000 lei. Contractele ulterioare depasesc trei milioane euro. Furnizorul de contracte pentru Consal Trade este o importanta societate care sponsorizeaza PSD. Astfel, ARGOS a cotizat la PSD cu 13.217 lei, dar a castigat, la randul ei, contracte de peste trei milioane euro. Numai anul trecut cele doua societati au incasat dintr-un contract cu CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta in jur de trei milioane euro.
Elecon Plus
- sah la imaginea presedintelui
Un contract gresit al primarului din Arad a scos la iveala o alta chitibusareala imobiliara a unei firme ce a sponsorizat Alianta cu 25.000 lei in campania electorala. Societatea este Elecon Plus si se pare ca a castigat aproape trei milioane euro dintr-o afacere cu un teren al primariei conduse de Gheorghe Falca, fin de cununie al lui Traian Basescu. Primaria lui Falca a vandut catre SC Elecon Plus SRL un teren de cinci hectare, cu 838.944 euro, platibili in opt transe, in decurs de doi ani. O luna mai tarziu, Elecon vindea acelasi teren societatii timisorene Plaza Center, la pretul de 2.936.304 euro, respectiv ceva mai mult de 50 euro/metru patrat. Elecon a platit primariei pretul de achizitie al terenului din banii incasati in avans de la Plaza Center.
Cea mai eficienta reteta de castig financiar este investitia in campania electorala a unui partid cu structuri care nu mor niciodata. De preferat sa aveti firme in constructii. La o cotizatie de 30.000 de lei puteti beneficia de contracte de 30 de milioane de euro. Este evident si normal in Romania ca firmele ce au cotizat la campania partidelor politice sa fie cei mai importanti clienti ai banului public. "Saptamana Financiara" a realizat o investigatie privind evolutia firmelor care au donat bani partidelor in campania electorala din 2004.
Pentru cei care credeau ca partidele traiesc din donatii dezinteresate avem o veste proasta: nu e deloc asa! Firmele, asociatiile si diferitele persoane fizice care sponsorizeaza partidele au interese financiare si nu dau doi bani pe ideologii. Goana dupa putere este maxima inaintea campaniei electorale, iar agentii economici se impart brusc in doua categorii: membri de partid si agenti care doresc sa-si pastreze afacerile intacte sau macar pe un trend crescator. Asta chiar daca se va schimba conducerea politica. Este clar ca rapoartele privind cheltuielile din campaniile electorale si sursele de provenienta sunt doar partial adevarate.
Concret, se vede cum banii din contractele cu fonduri publice se intorc in donatii la partid. Mai mult, patronii au mai multe afinitati politice sau interese atat de puternice, incat fac donatii la doua sau chiar trei partide politice. Evident, rezultatele nu intarzie sa apara.
Exista totusi un segment pe care l-am omis intentionat si care ne-ar fi luat, probabil, mai mult decat spatiul aferent acestei editii - cel reprezentat de oamenii de afaceri si politicienii care au preferat sa faca donatii in nume propriu, si nu in cel al firmelor pe care le detin.
Diferenta de la uniune la partid e de... cateva firme
Pentru a lasa ce-i mai bun la urma, incepem cu clientela politica "abonata" la grupurile de interese ale formatiunilor etnice. Cele mai cunoscute sunt Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) si Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR). Pentru FDGR, societatea Wilhelm Geiger Romania a cotizat cu 20.000 lei in anul 2004. Sigur, este doar o coincidenta ca ulterior a primit contracte grase atat in Sibiu, cat si in tara. Valoarea totala a afacerilor derulate pe raza judetului Sibiu este estimata la 10 milioane euro, iar in toata tara la aproximativ 30 milioane euro. Si daca tot am amintit de Sibiu, putem adauga contributia societatii Concefa, un client fidel al contractelor PSD, care dupa alegeri s-a reorientat spre PD. Concefa a cotizat cu 2.775 lei, dar, comparate, contractele de reabilitare derulate cu banii Primariei Sibiu au acoperit din plin cotizatia. Numai reabilitarea sediului primariei a adus societatii aproape doua milioane euro. Contractele cu bani publici ale societatii Concefa sunt de peste cinci milioane euro, cele mai mari sume venind de la Ministerul Transporturilor - lucrari derulate pe Valea Oltului.
Firmele care au dat bani au stiut ca n-o fac de pomana, ci pentru a-si intoarce "investitia". Societatea Roseal SA a cotizat la UDMR cu 2.750 lei si a derulat contracte cu fonduri publice cu o valoare aproximativa de trei milioane euro. Principalele contracte se deruleaza cu societatea Nuclearelectrica SA. O alta societate cotizanta la UDMR este Viaduct SRL. La cei 5.000 de lei sponzorizare, contractele cu bani publici au curs bine si la ANL-uri in Odorheiul Secuiesc, dar si la construirea de poduri cum este cel de pe Tarnava Mare. Contractele totale s-au ridicat la aproape 2,5 milioane euro.
Democratii sunt adevaratii "liberali"
Daca ar fi sa ne luam dupa cuantumul cotizatiilor si forta societatilor comerciale care au oferit sponsorizari, atunci este clar ca adevaratii liberali ar trebui sa fie simpatizanti ai democratilor sau ai social-democratilor. Sumele oferite "la partid" ating cote destul de ridicate, dar nici contractele nu sunt de neglijat. Contransimex SRL a investit in Partidul Democrat 4.430 lei si s-a ales apoi cu contracte de subantrepriza in valoare de peste 15 milioane euro. Suntem iarasi siguri ca este doar o coincidenta. Numai de la CNADNR societatea Contransimex are licitatii castigate de aproape 12 milioane euro pentru reabilitarea unui drum national in zona Hateg, afacere luata in asociere cu societatea greceasca Prodeftiki.
"Studiile", preferate de Videanu si de sponsorii PD
Un alt sponsor consacrat (pe malul Dambovitei in special) este societatea Romair Consulting, care a donat 5.200 lei pentru campania democratilor. Contractele au luat avant considerabil dupa 2004, mai ales cu Primaria Bucuresti, dar si cu alte institutii publice. Suma estimativa a contractelor acestei societati este de aproximativ 10 milioane euro. Romair Consulting a castigat mai multe licitatii la Primaria Capitalei, pentru elaborarea unor studii de fezabilitate privind ecologizarea si dezvoltarea potentialului turistic de recreere si agrement al celor mai mari parcuri bucurestene: Carol, Tineretului, Herastrau si Cismigiu, toate in valoare de 300.000 euro. Acestora li se adauga si alte contracte de pana la 100.000 euro cu municipalitatea pentru servicii
de consultanta care, adunate, depasesc milionul de euro. Printre celelalte surse de bani publici mai sunt Primaria Arad, Consiliul Judetean Dambovita sau Primaria Sectorului 2.
Vesta Investment, tot pe la PD
Va mai aduceti aminte scandalul iscat de obligativitatea truselor medicale made in Romania, prevedere cuprinsa in noul Cod Rutier? Una dintre societatile acreditate sa vanda trusele (avizate de toate institutiile statului) este Vesta Investment. Numai ca, timp de cateva luni, a detinut monopolul pe piata. Bineinteles ca a cotizat la partid. Nu era o suma importanta, pentru ca oricum legea prevede un plafon maxim de finantare. Este vorba de doar 10.000 lei, dar, la o apreciere generala, acest scurt monopol a adus societatii castiguri de peste 20 milioane euro. Pe langa acest mic avantaj
, dat de cateva nesincronizari de la MAI, odata cu introducerea noului Cod Rutier societatea mai beneficiaza si de contracte cu majoritatea institutiilor statului care sunt obligate sa detina truse medicale de prim ajutor "de perete". Estimativ, contractele se ridica la aproape 30 milioane euro.
Romib, la masa euro
Tot de pe lista democratilor se mai remarca societatea Romib, cu o donatie de 20.000 lei si contracte de peste 5 milioane euro. Numele societatii este amintit in cadrul unor scandaluri legate de atribuirea de contracte fara licitatie, cum este cel de la Unitatea 2 Cernavoda. Romib a mai prins o afacere buna si la Suceava - s-a aflat printre societatile care au fost incluse in grandiosul proiect initiat de Consiliul Judetean: "Suceava - Utilitati si mediu la standardele europene". Romib s-a mai implicat in lucrarile de reabilitare a sistemelor de termoficare în municipiul Vatra Dornei.
Macovei - Intrarom - PD
Sirul coincidentelor continua cu societatea Intrarom. Nu poate fi pusa la indoiala legalitatea licitatiei prin care a castigat un contract in valoare de peste 20 milioane euro cu Ministerul Justitiei, condus la acea vreme de Monica Macovei. Discutia este legata de donatiile catre PD ale acestei societati, in valoare de peste 80.000 lei. Tot ce putem spune despre contractul in cauza este ca se referea la informatizarea instantelor si Parchetelor. Afacerea a fost parafata la inceputul lunii ianuarie 2006, iar banii pentru achizitionarea echipamentelor IT provin dintr-un proiect PHARE, suma totala fiind de 22 milioane euro, din care 12 milioane pentru informatizarea instantelor si 10 pentru Parchete.
Politica la multe capete
Un alt bun contribuabil, dar nu la bugetul de stat, ci la cel de partid este Elcomex IEA, care a contribuit la bugetele de partid atat la PD, cat si la PSD. Desigur, diferenta de putere in 2004 era evidenta, astfel ca PSD a primit 140.000 lei in vreme ce PD doar 8.000 lei. Evident, contractele cu Centrala Nucleara de la Cernavoda au acoperit din plin costurile din campania electorala, iar "profitul" estimat este de peste 10 milioane euro. La multe capete a jucat si societatea Apolodor Comimpex, care a preferat sa dea 40.000 lei la Alianta D.A. si 10.000 la PSD. Suma rezultata din contracte derulate in municipiul Bucuresti se ridica la aproape 500.000 euro.
Unde dai si unde crapa!
Pe linia cotizatiilor politice si a contractelor primite sunt multe societati care au indreptat banii catre Putere, pentru a-si asigura linistea. Unele dintre ele au mizat gresit initial, cand au facut donatii PSD. Apoi, daca s-au reorientat rapid, au devenit preferate de democrati. Altii, cum ar fi cei de la Ateliere CFR Grivita, au pus la bataie peste 140.000 lei pe "cartea" PSD. Miscarea nu a fost atat de castigatoare si a semanat mai mult cu influenta lui Miron Mitrea in zona decat cu apetitul atelierelor pentru finantarea campaniei. Insa nu-i problema, contractele cu banii publici depasesc o suta de milioane euro in ultimii trei ani, avand in vedere ca la Atelierele CFR Grivita se repara vagoanele CFR-ului, iar conducerea companiei
a anuntat de curand ca se lucreaza la introducerea de noi facilitati cum sunt aerul conditionat si toaletele ecologice in garniturile vechi. Pe aceeasi varianta a cotizat si Vega 93 din Galati, care a investit in PSD 25.000 lei, dar a fost "adoptata" de PD si a prosperat cu contracte in constructii care ating 25 milioane euro in ultimii trei ani. Si Romproed a cotizat la PSD cu 3.000 lei, dar a primit de la Primaria Capitalei un contract de aproximativ 10.000 euro - este vorba de o prestare de servicii de consultanta la obiectivul de investitii "Reabilitarea si extinderea sistemului de alimentare
cu apa si canalizare in incinta Gradinii Zoologice".
Constructii de milioane
Lista donatorilor catre PD are clienti pe fiecare judet, iar aici trebuie amintite si societatile Nimb Dambovita SA, cu o donatie de 10.300 lei, sau Constructii Muntenia SA, cu 10.000 lei. Ambele societati au acelasi actionar, iar banii s-au intors de o mie de ori mai mult, deoarece firmele au prins lucrari la drumuri cu bani publici in judetul Dambovita de peste patru milioane euro. Potrivit achizitiilor declarate la Monitorul Oficial, Constructii Muntenia SA a castigat in 21 ianuarie 2005, din partea Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Bucuresti, un contract in valoare de 587.532 lei. In aprilie 2005 a primit din partea Serviciului Public de Gospodarire Comunala Arges un contract in valoare de 307.227 lei. In iunie 2005, aceeasi societate a primit din partea municipalitatii Valcea un contract in valoare de 288.847 lei si din partea Primariei Braila un contract in valoare de 1.276.680 lei. Pe acelasi calapod se inscriu si societatile Selina SRL si Orizont Vest SA. Ambele au acelasi actionar si au finantat cu cate 10.000 lei campania PD. Lucrarile cu diferite primarii din Ardeal au fost controversate, dar au adus proprietarului contracte de peste sase milioane euro la licitatii indoielnice.
Contractant PSD cu castigator Alianta
La Constanta, un sponsor important al Aliantei D.A. este firma Consal Trade SRL, cotizanta cu 15.000 lei. Contractele ulterioare depasesc trei milioane euro. Furnizorul de contracte pentru Consal Trade este o importanta societate care sponsorizeaza PSD. Astfel, ARGOS a cotizat la PSD cu 13.217 lei, dar a castigat, la randul ei, contracte de peste trei milioane euro. Numai anul trecut cele doua societati au incasat dintr-un contract cu CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta in jur de trei milioane euro.
Elecon Plus
- sah la imaginea presedintelui
Un contract gresit al primarului din Arad a scos la iveala o alta chitibusareala imobiliara a unei firme ce a sponsorizat Alianta cu 25.000 lei in campania electorala. Societatea este Elecon Plus si se pare ca a castigat aproape trei milioane euro dintr-o afacere cu un teren al primariei conduse de Gheorghe Falca, fin de cununie al lui Traian Basescu. Primaria lui Falca a vandut catre SC Elecon Plus SRL un teren de cinci hectare, cu 838.944 euro, platibili in opt transe, in decurs de doi ani. O luna mai tarziu, Elecon vindea acelasi teren societatii timisorene Plaza Center, la pretul de 2.936.304 euro, respectiv ceva mai mult de 50 euro/metru patrat. Elecon a platit primariei pretul de achizitie al terenului din banii incasati in avans de la Plaza Center.
PD - politica pentru idioti
Daca nu-l suporti pe Tariceanu sau il consideri un premier prost, nu trebuie sa te-arunci neaparat la poalele lui Basescu si sa girezi astfel in ochii majoritatii un partid al carui singur merit e ca exista.
S-a intimplat repede si probabil cam devreme. PD a sarit in citeva luni, fara sa faca mai nimic, de la 25-30 la suta in sondaje la 40-45. Unii au frisoane, liberalii spre exemplu, altii jubileaza. Timp si neostoit. La mijloc, o mina de sceptici incurabili, usor nedumeriti de cit de laxe au ramas, dupa 17 ani de tranzitie, granitele conformismului. De cit de facil e sa tragi sub aceeasi specie electorala o mie de predicate cu un singur subiect: Partidul Democrat. Exista desigur o explicatie pe care o ingina metodic pina si ultimul muritor. Ea se numeste Traian Basescu. Mai greu e daca-l pui sa continue. Pentru ca, intre „e de-al nostru“ si „a condamnat comunismul“, nuantele tind spre zero. Daca insisti, te alegi cel mult cu un „ce vrei, domnule, da-mi unul mai bun si mai vorbim“. Cita simplitate, ce bun-simt, cit rezon. Sigur, formula succesului n-a fost inventata de Traian Basescu, desi in potenta ei doar actualul presedinte a crezut pina la capat. Se numeste simplu, ca sa inteleg si eu: anti. Trebuie sa fii anti. In primul rind anti-guvern. Constantinescu si-a asumat novice guvernarea CDR pina la capat, chit ca, spre capatul ei, aceasta nu mai spunea nimic nimanui. Ion Iliescu a bijbiit-o consecvent. Traian Basescu, om dintr-o bucata, decis si fara complexe, a fost anti guvern de la bun inceput. Idiotii de care vom vorbi ceva mai incolo au crezut si cred in continuare ca actuala Constitutie nu i-a priit deloc. Ca nu se-mpaca cu ea si basta. Ca pur si simplu nu-l incape. In realitate, e greu de crezut ca, pentru binele sau politic, s-ar fi putut inventa una mai potrivita. Una care sa-i permita sa fie in egala masura si cu maxim de profit si la putere, si in opozitie. A doua conditie a succesului se numeste lupta anti-coruptie si a venit aproape de la sine, asta chiar si daca excludem contributia de patru ani a lui Adrian Nastase. Ultimul anti, jertfa pe altarul intelighentiei, avea sa fie, e drept, cu o usoara stringere de inima la inceput, anti-comunismul. Trageti linie, adunati profitul si rotunjiti rezultatul. Va spun INSOMAR, IMAS, CURS si CSOP. Guvernul e la pamint, chiar daca e probabil singura institutie a statului care, orice s-ar intimpla, trebuie totusi sa functioneze si sa mai si faca ceva, in timp ce PD, despre care mai stim doar ca exista, e in culmea popularitatii. Dar Basescu n-ar fi fost o explicatie suficienta fara aportul idiotilor de care promiteam sa vorbesc. Pe scurt. Idiotul recent functioneaza dupa urmatoarea schema. Pentru ca uraste, pe buna dreptate de altfel, coruptia, comunismul si statul, pe care-l identifica insa doar cu guvernul, idiotul nu e idiot destul daca nu simte si nevoia sa se justifice. Sa-si investeasca ura in primul venit dispus sa i-o capitalizeze. In schimb, ce nu intelege idiotul nostru e ca, daca esti impotriva unora, pentru a ramine onorabil, nu trebuie sa fii neaparat de partea cealalta. In cazul de fata, daca nu-l suporti pe Tariceanu sau il consideri un premier prost, nu trebuie sa te-arunci neaparat la poalele lui Basescu si sa girezi astfel in ochii majoritatii un partid al carui singur merit e ca exista. La cum stie Tariceanu sa-si dea cu stingu, in dreptu, e suficient sa-i dai cind si cind cite un brinci. Ca de restul se ocupa consilierii lui.
E suficient sa taxezi cu egala masura mizeria si erorile oriunde ar fi ele, la dreapta sau la stinga, la putere sau in opozitie, la Palatul Victoria sau la Cotroceni.
Marţi, 03 iul
S-a intimplat repede si probabil cam devreme. PD a sarit in citeva luni, fara sa faca mai nimic, de la 25-30 la suta in sondaje la 40-45. Unii au frisoane, liberalii spre exemplu, altii jubileaza. Timp si neostoit. La mijloc, o mina de sceptici incurabili, usor nedumeriti de cit de laxe au ramas, dupa 17 ani de tranzitie, granitele conformismului. De cit de facil e sa tragi sub aceeasi specie electorala o mie de predicate cu un singur subiect: Partidul Democrat. Exista desigur o explicatie pe care o ingina metodic pina si ultimul muritor. Ea se numeste Traian Basescu. Mai greu e daca-l pui sa continue. Pentru ca, intre „e de-al nostru“ si „a condamnat comunismul“, nuantele tind spre zero. Daca insisti, te alegi cel mult cu un „ce vrei, domnule, da-mi unul mai bun si mai vorbim“. Cita simplitate, ce bun-simt, cit rezon. Sigur, formula succesului n-a fost inventata de Traian Basescu, desi in potenta ei doar actualul presedinte a crezut pina la capat. Se numeste simplu, ca sa inteleg si eu: anti. Trebuie sa fii anti. In primul rind anti-guvern. Constantinescu si-a asumat novice guvernarea CDR pina la capat, chit ca, spre capatul ei, aceasta nu mai spunea nimic nimanui. Ion Iliescu a bijbiit-o consecvent. Traian Basescu, om dintr-o bucata, decis si fara complexe, a fost anti guvern de la bun inceput. Idiotii de care vom vorbi ceva mai incolo au crezut si cred in continuare ca actuala Constitutie nu i-a priit deloc. Ca nu se-mpaca cu ea si basta. Ca pur si simplu nu-l incape. In realitate, e greu de crezut ca, pentru binele sau politic, s-ar fi putut inventa una mai potrivita. Una care sa-i permita sa fie in egala masura si cu maxim de profit si la putere, si in opozitie. A doua conditie a succesului se numeste lupta anti-coruptie si a venit aproape de la sine, asta chiar si daca excludem contributia de patru ani a lui Adrian Nastase. Ultimul anti, jertfa pe altarul intelighentiei, avea sa fie, e drept, cu o usoara stringere de inima la inceput, anti-comunismul. Trageti linie, adunati profitul si rotunjiti rezultatul. Va spun INSOMAR, IMAS, CURS si CSOP. Guvernul e la pamint, chiar daca e probabil singura institutie a statului care, orice s-ar intimpla, trebuie totusi sa functioneze si sa mai si faca ceva, in timp ce PD, despre care mai stim doar ca exista, e in culmea popularitatii. Dar Basescu n-ar fi fost o explicatie suficienta fara aportul idiotilor de care promiteam sa vorbesc. Pe scurt. Idiotul recent functioneaza dupa urmatoarea schema. Pentru ca uraste, pe buna dreptate de altfel, coruptia, comunismul si statul, pe care-l identifica insa doar cu guvernul, idiotul nu e idiot destul daca nu simte si nevoia sa se justifice. Sa-si investeasca ura in primul venit dispus sa i-o capitalizeze. In schimb, ce nu intelege idiotul nostru e ca, daca esti impotriva unora, pentru a ramine onorabil, nu trebuie sa fii neaparat de partea cealalta. In cazul de fata, daca nu-l suporti pe Tariceanu sau il consideri un premier prost, nu trebuie sa te-arunci neaparat la poalele lui Basescu si sa girezi astfel in ochii majoritatii un partid al carui singur merit e ca exista. La cum stie Tariceanu sa-si dea cu stingu, in dreptu, e suficient sa-i dai cind si cind cite un brinci. Ca de restul se ocupa consilierii lui.
E suficient sa taxezi cu egala masura mizeria si erorile oriunde ar fi ele, la dreapta sau la stinga, la putere sau in opozitie, la Palatul Victoria sau la Cotroceni.
Marţi, 03 iul
Guvernarea din Kiseleff
S-a mai încheiat o sesiune. Parlamentarii se vor întoarce la toamnă, bronzaţi, bine dispuşi, refăcuţi în două luni de vacanţă din cele trei date lor de ei înşişi prin lege. Erau atât de obosiţi, încât în ultima vreme nici nu mai puteau să lucreze: fie nu mai ajungeau pur şi simplu la treabă, fie aveau probleme grave de concentrare. Totuşi, în câteva rânduri, au reuşit să-şi adune minţile şi trupurile la un loc ca să voteze câte o lege. Ultima dintre ele – Legea pensiilor – este cel mai răsunător exemplu despre cum guvernează PSD în locul PNL.
Guvernul Alianţei dădea şi el multe semne de slăbiciune – mai ales în Senat, unde nu era majoritar, iar răfuiala cu social-democraţii i-a anihilat legi importante, situaţia remediindu-se la Cameră -, dar guvernul liberal pare să se fi prăbuşit definitiv la picioarele pesediştilor. E greu de spus la ce se gândea premierul Călin Popescu Tăriceanu când îi replica preşedintelui Traian Băsescu, chitit să facă prin anticipate o „majoritate transparentă”, că nu are nevoie de o nouă majoritate parlamentară pentru a guverna, însă, într-un anume sens, avea dreptate.
De ce i-ar mai trebui un larg suport în Legislativ când poate ceda o parte din competenţele de legiferare unui partid puternic care să guverneze, astfel, direct din parlament, în timp ce Cabinetul liberal se arată lumii la Palatul Victoria?! Exemplele din ultimele două luni arată că asta s-a şi întâmplat, de fapt. PSD şi-a trecut cu brio prin Senat – situaţia fiind puţin probabil să se schimbe la Cameră – toate iniţiativele cu impact social.
Două legi pentru protecţia chiriaşilor din casele naţionalizate, amândouă prelungind termenele de evacuare şi obligând administraţiile fie să asigure locuinţe corespunzătoare, fie să subvenţioneze chiriile pentru evacuaţi. Altele două prevăd subvenţionarea chiriilor tinerilor săraci şi ale elevilor care învaţă în afara localităţilor de domiciliu, alta dă fonduri românilor de pretutindeni, alta transformă în bani tichetele de călătorie neutilizate de pensionari, alta le măreşte acestora substanţial pensiile etc.
Cea din urmă a fost votată inclusiv de opoziţia pedistă, căci cine se opune milioanelor de vârstnici săraci care-şi leagă voturile de punctul de pensie. Nici măcar guvernul care a mormăit că nu are bani, nici măcar preşedintele Băsescu n-o s-o facă. PSD a ieşit în câştig, din punct de vedere electoral (împărţind doar o mică parte cu ceilalţi), aşa cum a obţinut un avantaj politic şi de imagine din respingerea, la Senat, a legii de abilitare a guvernului de a emite ordonanţe şi din adoptarea moţiunii pe tema agriculturii. A negociat abilitarea contra şefia TVR şi i s-a dat, iar pe prea sigurul de sine ministru Decebal Remeş l-a obligat să înghită planul de măsuri ca pe bomboanele agricole.
S-ar putea crede că PNL nu are încotro, că este constrâns, şantajat să accepte măsuri care nu-i plac. Fals! Se află într-o situaţie de consimţământ. Premierul Tăriceanu a fost de acord, în două rânduri, să facă din PSD vioara întâi, social-democrată, a guvernării liberale: atunci când s-a despărţit de PD şi atunci când a refuzat anticipatele. Consecinţele deciziilor sale politice erau încă de pe atunci evidente, însă ele au fost asumate tacit din ambiţia de a-şi duce mandatul până la capăt şi din convingerea că PSD poate fi un coechipier de Putere după alegerile din 2008, iar o notă populistă nu strică electoral unui guvern liberal impopular. Ceea ce deranjează, acum, PNL este doar faptul că PSD cântă prea tare. Şi este numai începutul. Într-un an de zile, statul va deveni social-democrat şi ocupat cu pomeni electorale, sub presiunea guvernării pesediste din Kiseleff.
Guvernul Alianţei dădea şi el multe semne de slăbiciune – mai ales în Senat, unde nu era majoritar, iar răfuiala cu social-democraţii i-a anihilat legi importante, situaţia remediindu-se la Cameră -, dar guvernul liberal pare să se fi prăbuşit definitiv la picioarele pesediştilor. E greu de spus la ce se gândea premierul Călin Popescu Tăriceanu când îi replica preşedintelui Traian Băsescu, chitit să facă prin anticipate o „majoritate transparentă”, că nu are nevoie de o nouă majoritate parlamentară pentru a guverna, însă, într-un anume sens, avea dreptate.
De ce i-ar mai trebui un larg suport în Legislativ când poate ceda o parte din competenţele de legiferare unui partid puternic care să guverneze, astfel, direct din parlament, în timp ce Cabinetul liberal se arată lumii la Palatul Victoria?! Exemplele din ultimele două luni arată că asta s-a şi întâmplat, de fapt. PSD şi-a trecut cu brio prin Senat – situaţia fiind puţin probabil să se schimbe la Cameră – toate iniţiativele cu impact social.
Două legi pentru protecţia chiriaşilor din casele naţionalizate, amândouă prelungind termenele de evacuare şi obligând administraţiile fie să asigure locuinţe corespunzătoare, fie să subvenţioneze chiriile pentru evacuaţi. Altele două prevăd subvenţionarea chiriilor tinerilor săraci şi ale elevilor care învaţă în afara localităţilor de domiciliu, alta dă fonduri românilor de pretutindeni, alta transformă în bani tichetele de călătorie neutilizate de pensionari, alta le măreşte acestora substanţial pensiile etc.
Cea din urmă a fost votată inclusiv de opoziţia pedistă, căci cine se opune milioanelor de vârstnici săraci care-şi leagă voturile de punctul de pensie. Nici măcar guvernul care a mormăit că nu are bani, nici măcar preşedintele Băsescu n-o s-o facă. PSD a ieşit în câştig, din punct de vedere electoral (împărţind doar o mică parte cu ceilalţi), aşa cum a obţinut un avantaj politic şi de imagine din respingerea, la Senat, a legii de abilitare a guvernului de a emite ordonanţe şi din adoptarea moţiunii pe tema agriculturii. A negociat abilitarea contra şefia TVR şi i s-a dat, iar pe prea sigurul de sine ministru Decebal Remeş l-a obligat să înghită planul de măsuri ca pe bomboanele agricole.
S-ar putea crede că PNL nu are încotro, că este constrâns, şantajat să accepte măsuri care nu-i plac. Fals! Se află într-o situaţie de consimţământ. Premierul Tăriceanu a fost de acord, în două rânduri, să facă din PSD vioara întâi, social-democrată, a guvernării liberale: atunci când s-a despărţit de PD şi atunci când a refuzat anticipatele. Consecinţele deciziilor sale politice erau încă de pe atunci evidente, însă ele au fost asumate tacit din ambiţia de a-şi duce mandatul până la capăt şi din convingerea că PSD poate fi un coechipier de Putere după alegerile din 2008, iar o notă populistă nu strică electoral unui guvern liberal impopular. Ceea ce deranjează, acum, PNL este doar faptul că PSD cântă prea tare. Şi este numai începutul. Într-un an de zile, statul va deveni social-democrat şi ocupat cu pomeni electorale, sub presiunea guvernării pesediste din Kiseleff.
Postul de ministru, un intermezzo in cariera de starleta TV a lui Cioroianu
Adrian Cioroianu si-a inceput mandatul de ministru de externe avand constiinta ca, pentru o perioada, trebuie sa mearga precum fachirul pe cioburi: incet si cu atentie maxima. Toate semnalele impuneau o asemenea atitudine. Decaderea lui Razvan Ungureanu, prins in lupta dintre Palate, atitudinea lui Traian Basescu fata de nominalizarea sa si semnalele diplomatice l-au pus pe Cioroianu in defensiva.
Aceasta era o postura neobisnuita pentru un politician ridicat exclusiv prin puterea tubului catodic. Un personaj obisnuit sa apara in show-uri televizate pe teme de istorie, politica, life-style, sau sa scrie editoriale despre fotbal, filosofie sau politologie. Mai mult, Cioroianu a fost singurul parlamentar implicat in mega-productia „Mari romani“ a televiziunii publice, evident, din pozitia de istoric. Atitudinea de tip „low-profile“ a durat putin, in primul rand pentru ca au aparut intalnirile bilaterale, sub lumina reflectoarelor, dar poate si pentru ca era plictisitoare. Suprapunerea datelor genetice ale unui star media peste rigorile diplomatiei este devastatoare si o consider principala cauza a gafelor lui Cioroianu.
Prima scapare a lui Cioroianu a coincis cu prima intalnire bilaterala. La Belgrad, Cioroianu a dat mana cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, cu mana stanga cuprinzandu-i bratul deasupra cotului, un gest care in comunicarea gestuala inseamna dominarea partenerului de discutie. Un astfel de gest nu se face in lumea diplomatica, chiar daca da bine la televizor.
Cioroianu este atent la rotunjirea cuvintelor
si la cursivitatea propozitiei, si de aici apar confuziile – Gaza / Tel Aviv sau Georgia/Azerbaidjan. Evident ca este vorba si de slaba pregatire pentru iesirile publice, diplomatii din MAE fiind exasperati de faptul ca Cioroianu nu respecta instructajul directiilor de specialitate.
Daca ar fi respectat protocolul diplomatic, Cioroianu ar fi stiut ca trebuia sa emita o fraza coerenta dupa ce doamna Rice si-a terminat explicatiile pentru presa, sau sa nu spuna nimic. In nici un caz sa aprobe sacadat. Dar si acest „Yes, yes, of course“ isi are originea intr-un comportament de tip talk-show, unde trebuie sa spui mereu ceva ca sa ramana operatorul cu prim-plan pe tine.
Aceasta era o postura neobisnuita pentru un politician ridicat exclusiv prin puterea tubului catodic. Un personaj obisnuit sa apara in show-uri televizate pe teme de istorie, politica, life-style, sau sa scrie editoriale despre fotbal, filosofie sau politologie. Mai mult, Cioroianu a fost singurul parlamentar implicat in mega-productia „Mari romani“ a televiziunii publice, evident, din pozitia de istoric. Atitudinea de tip „low-profile“ a durat putin, in primul rand pentru ca au aparut intalnirile bilaterale, sub lumina reflectoarelor, dar poate si pentru ca era plictisitoare. Suprapunerea datelor genetice ale unui star media peste rigorile diplomatiei este devastatoare si o consider principala cauza a gafelor lui Cioroianu.
Prima scapare a lui Cioroianu a coincis cu prima intalnire bilaterala. La Belgrad, Cioroianu a dat mana cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, cu mana stanga cuprinzandu-i bratul deasupra cotului, un gest care in comunicarea gestuala inseamna dominarea partenerului de discutie. Un astfel de gest nu se face in lumea diplomatica, chiar daca da bine la televizor.
Cioroianu este atent la rotunjirea cuvintelor
si la cursivitatea propozitiei, si de aici apar confuziile – Gaza / Tel Aviv sau Georgia/Azerbaidjan. Evident ca este vorba si de slaba pregatire pentru iesirile publice, diplomatii din MAE fiind exasperati de faptul ca Cioroianu nu respecta instructajul directiilor de specialitate.
Daca ar fi respectat protocolul diplomatic, Cioroianu ar fi stiut ca trebuia sa emita o fraza coerenta dupa ce doamna Rice si-a terminat explicatiile pentru presa, sau sa nu spuna nimic. In nici un caz sa aprobe sacadat. Dar si acest „Yes, yes, of course“ isi are originea intr-un comportament de tip talk-show, unde trebuie sa spui mereu ceva ca sa ramana operatorul cu prim-plan pe tine.
PRM dispare, specia, nu
Ioana Lupea: "PNG nu este alceva decat o mutatie suferita de PRM, aparuta dupa aderarea Romaniei la NATO si UE".
La 4%, partidul lui C.V. Tudor se lupta cu irelevanta, dupa ce in 2000 ameninta presedintia Romaniei si se profila ca a doua forta politica. Sansa PRM de a intra in parlament la alegerile din 2008 este in marja de eroare a sondajelor de opinie.
O creatie a tranzitiei, incrucisare de laborator intre securisti, nationalist-comunisti si oportunisti de pripas, ca Nati Meir, PRM si-a epuizat puterea de atractie electorala in numai doi ani. Ceea ce nu inseamna ca specia va disparea: PNG nu este altceva decat o mutatie suferita de PRM, aparuta dupa aderarea Romaniei la NATO si UE. Si nu este exclus ca „sponsorii” PRM sa-si fi schimbat pariul pe Gigi Becali, stupefiant de usor acceptat in rolul de om politic de toata lumea - de la Viorel Hrebenciuc la Traian Basescu - si chiar incurajat sa si-l asume.
Trebuie spus ca PRM va muri, daca se va intampla ceea ce anunta sondajele de opinie, din cauze naturale. Romania Mare plateste incapacitatea sa de innoire - cu Olguta Vasilescu nu se face primavara -, de a-si exploata ponderea parlamentara in favoarea alegatorilor si sufera ca urmare a clonarii de catre Traian Basescu si Gigi Becali a discursului antisistem marca C.V. Tudor, el insusi in cadere in intentiile de vot (de la 13% in octombrie 2006, Gallup, la 10% in aprilie 2007, CSOP).
PRM nu a reusit sa ajunga la putere decat o scurta bucata de vreme, iar C.V. Tudor s-ar afla la a cincea candidatura pentru functia de presedinte, dupa patru esecuri. Ceea ce il face pe simpatizantul PRM sa simta ca-si iroseste din nou votul si sa se reorienteze spre figuri si formatiuni politice noi si cu mai multe sanse de finalizare, primele optiuni fiind PNG si PD.
Ca profil, alegatorii PRM si ai PNG au opinii antisistem identice, drenarea nemultumitilor Romaniei in bazinul electoral al lui Gigi Becali fiind un fenomen natural
. Nu numai aparitia PNG a dat un branci PRM pe scari, ci si Traian Basescu impreuna cu PD. Retorica justitiara a sefului statului a facut 46% din alegatorii PRM sa voteze „nu” la referendum, potrivit exit-pollului Insomar-Metro Media Transilvania, impotriva recomandarii partidului.
Aproape sigur o parte dintre acestia au facut deja pasul spre PD, satisfacuti si de retorica nationalist-ortodoxista a lui Emil Boc (vezi pozitia acestuia in legatura cu retrocedarea bunurilor catre Biserica Greco-Catolica si cu statutul minoritatilor nationale). In Transilvania PRM a ramas, potrivit unor studii sociologice neoficiale, cu doar 1,8%, in timp
ce PD a urcat la 16,5%, dobandind prima pozitie. Practic, adversarii politici ai UDMR in Transilvania au devenit democratii.
Cu sau fara vot uninominal, parlamentul de dupa alegerile din 2008 va fi diferit ca structura politica de cel actual, compus majoritar din forte politice in aparenta proaspete, dar cu originea in cele „vechi”. Locul PRM va fi luat probabil de PNG, al UDMR, de o alianta maghiara formata de Uniune cu opozitia condusa de Tokes Laszlo. PD si PLD se vor topi previzibil intr-un partid popular pro-prezidential, iar PNL
intr-o coalitie liberala croita impreuna cu Emil Constantinescu si PNTCD. Doar PSD si-a terminat transformarile. La vremuri noi, tot ei, cu alte etichete.
La 4%, partidul lui C.V. Tudor se lupta cu irelevanta, dupa ce in 2000 ameninta presedintia Romaniei si se profila ca a doua forta politica. Sansa PRM de a intra in parlament la alegerile din 2008 este in marja de eroare a sondajelor de opinie.
O creatie a tranzitiei, incrucisare de laborator intre securisti, nationalist-comunisti si oportunisti de pripas, ca Nati Meir, PRM si-a epuizat puterea de atractie electorala in numai doi ani. Ceea ce nu inseamna ca specia va disparea: PNG nu este altceva decat o mutatie suferita de PRM, aparuta dupa aderarea Romaniei la NATO si UE. Si nu este exclus ca „sponsorii” PRM sa-si fi schimbat pariul pe Gigi Becali, stupefiant de usor acceptat in rolul de om politic de toata lumea - de la Viorel Hrebenciuc la Traian Basescu - si chiar incurajat sa si-l asume.
Trebuie spus ca PRM va muri, daca se va intampla ceea ce anunta sondajele de opinie, din cauze naturale. Romania Mare plateste incapacitatea sa de innoire - cu Olguta Vasilescu nu se face primavara -, de a-si exploata ponderea parlamentara in favoarea alegatorilor si sufera ca urmare a clonarii de catre Traian Basescu si Gigi Becali a discursului antisistem marca C.V. Tudor, el insusi in cadere in intentiile de vot (de la 13% in octombrie 2006, Gallup, la 10% in aprilie 2007, CSOP).
PRM nu a reusit sa ajunga la putere decat o scurta bucata de vreme, iar C.V. Tudor s-ar afla la a cincea candidatura pentru functia de presedinte, dupa patru esecuri. Ceea ce il face pe simpatizantul PRM sa simta ca-si iroseste din nou votul si sa se reorienteze spre figuri si formatiuni politice noi si cu mai multe sanse de finalizare, primele optiuni fiind PNG si PD.
Ca profil, alegatorii PRM si ai PNG au opinii antisistem identice, drenarea nemultumitilor Romaniei in bazinul electoral al lui Gigi Becali fiind un fenomen natural
. Nu numai aparitia PNG a dat un branci PRM pe scari, ci si Traian Basescu impreuna cu PD. Retorica justitiara a sefului statului a facut 46% din alegatorii PRM sa voteze „nu” la referendum, potrivit exit-pollului Insomar-Metro Media Transilvania, impotriva recomandarii partidului.
Aproape sigur o parte dintre acestia au facut deja pasul spre PD, satisfacuti si de retorica nationalist-ortodoxista a lui Emil Boc (vezi pozitia acestuia in legatura cu retrocedarea bunurilor catre Biserica Greco-Catolica si cu statutul minoritatilor nationale). In Transilvania PRM a ramas, potrivit unor studii sociologice neoficiale, cu doar 1,8%, in timp
ce PD a urcat la 16,5%, dobandind prima pozitie. Practic, adversarii politici ai UDMR in Transilvania au devenit democratii.
Cu sau fara vot uninominal, parlamentul de dupa alegerile din 2008 va fi diferit ca structura politica de cel actual, compus majoritar din forte politice in aparenta proaspete, dar cu originea in cele „vechi”. Locul PRM va fi luat probabil de PNG, al UDMR, de o alianta maghiara formata de Uniune cu opozitia condusa de Tokes Laszlo. PD si PLD se vor topi previzibil intr-un partid popular pro-prezidential, iar PNL
intr-o coalitie liberala croita impreuna cu Emil Constantinescu si PNTCD. Doar PSD si-a terminat transformarile. La vremuri noi, tot ei, cu alte etichete.
Romania, o republica bananiera?
Avem cel putin doua realitati paralele: una cu trupele model dotate cu tehnologia secolului XXI si alta cu improvizatia "made in Romania" pentru tot ce inseamna viata unei populatii de care nu-i mai pasa nici unui politician.
Una dintre caracteristicile functionale ale unei republici bananiere de tip clasic, ca acelea finantate odata de CIA in spatiul Americii Centrale si de Sud, sau ale dictaturilor de toate culorile, este data de prezenta unei discrepante extreme intre nivelul de viata si preocuparile unitatii centrale a puterii si restul tarii. Ca si de existenta unei politici externe conforma standardelor internationale, mereu in cautare de surse de credibilizare, dar foarte departe, daca nu chiar fara nici un fel de legatura cu realitatea interna.
Alunecam, usor si sigur, spre acelasi tip de realitate. La reuniunea CSAT de saptamana trecuta s-a luat decizia de a suplimenta nivelul de trupe care vor actiona pe spatii externe. Un gest firesc, de tara responsabila membra NATO si doritoare sa-si intareasca statutul si credibilitatea destul de subrede pe plan international. Pana aici nimic rau, dupa cum, in acelasi context, benefica ar putea fi si organizarea Summitului NATO, in vara viitoare, la Bucuresti. Da, numai ca, in aceeasi zi, televiziunile de acasa difuzau si o scena antologica din timpul desfasurarii unei sedinte de guvern: domnul Tariceanu se rastea la bietul sau ministru Nicolaescu, spunandu-i sa gaseasca un specialist pentru situatii de urgenta care sa se ocupe de sanatatea populatiei in situatia dramatica provocata de valul de canicula. Si adauga atat de frumos domnul Tariceanu: sa aduci pe seful de la Urgenta sau de la Municipal, pe unul din astia de stiu sa se ocupe de urgente!
Asta demonstreaza ca avem cel putin doua realitati paralele: una cu trupele model dotate cu tehnologia secolului XXI si alta cu improvizatia "made in Romania" pentru tot ce inseamna viata unei populatii de care nu-i mai pasa nici unui politician. Stim sa organizam ca nimeni altii conferinte, seminarii si dezbateri, urmate de zaiafeturile de rigoare. Evident, toate cu o imensa contributie de la bugetul national. Ce este interesant e modul in care participantilor la evenimentele festive li se creeaza, in buna traditie mostenita de la protocoalele lui Ceausescu, un cordon sanitar impermeabil care sa-i apere cat mai eficace de restul muritorilor. Dar si de realitate.
Plimbati cu un alai surprinzator si usor jenant pentru ei (coloane precedate de motociclisti, incadrate cat mai vizibil si mitocanesc de baietii de la SPP pe trasee inchise circulatiei publice), de unde sa stie cei de la NATO cum este in realitate cu sistemul de protectie in caz de urgente civile? Orice fenomen climatic extrem este pentru noi un dezastru extrem. Si realitatea crunta este ca nu avem constituite nici un fel de sisteme nationale de raspuns, cat de cat coerente si functionale.
Sa ne fereasca Dumnezeu sa se petreaca vreun atentat in Bucuresti si sa trebuiasca sa se formeze culoare speciale pentru transporturile de urgenta pe strazile sau bulevardele noastre deja impract
Una dintre caracteristicile functionale ale unei republici bananiere de tip clasic, ca acelea finantate odata de CIA in spatiul Americii Centrale si de Sud, sau ale dictaturilor de toate culorile, este data de prezenta unei discrepante extreme intre nivelul de viata si preocuparile unitatii centrale a puterii si restul tarii. Ca si de existenta unei politici externe conforma standardelor internationale, mereu in cautare de surse de credibilizare, dar foarte departe, daca nu chiar fara nici un fel de legatura cu realitatea interna.
Alunecam, usor si sigur, spre acelasi tip de realitate. La reuniunea CSAT de saptamana trecuta s-a luat decizia de a suplimenta nivelul de trupe care vor actiona pe spatii externe. Un gest firesc, de tara responsabila membra NATO si doritoare sa-si intareasca statutul si credibilitatea destul de subrede pe plan international. Pana aici nimic rau, dupa cum, in acelasi context, benefica ar putea fi si organizarea Summitului NATO, in vara viitoare, la Bucuresti. Da, numai ca, in aceeasi zi, televiziunile de acasa difuzau si o scena antologica din timpul desfasurarii unei sedinte de guvern: domnul Tariceanu se rastea la bietul sau ministru Nicolaescu, spunandu-i sa gaseasca un specialist pentru situatii de urgenta care sa se ocupe de sanatatea populatiei in situatia dramatica provocata de valul de canicula. Si adauga atat de frumos domnul Tariceanu: sa aduci pe seful de la Urgenta sau de la Municipal, pe unul din astia de stiu sa se ocupe de urgente!
Asta demonstreaza ca avem cel putin doua realitati paralele: una cu trupele model dotate cu tehnologia secolului XXI si alta cu improvizatia "made in Romania" pentru tot ce inseamna viata unei populatii de care nu-i mai pasa nici unui politician. Stim sa organizam ca nimeni altii conferinte, seminarii si dezbateri, urmate de zaiafeturile de rigoare. Evident, toate cu o imensa contributie de la bugetul national. Ce este interesant e modul in care participantilor la evenimentele festive li se creeaza, in buna traditie mostenita de la protocoalele lui Ceausescu, un cordon sanitar impermeabil care sa-i apere cat mai eficace de restul muritorilor. Dar si de realitate.
Plimbati cu un alai surprinzator si usor jenant pentru ei (coloane precedate de motociclisti, incadrate cat mai vizibil si mitocanesc de baietii de la SPP pe trasee inchise circulatiei publice), de unde sa stie cei de la NATO cum este in realitate cu sistemul de protectie in caz de urgente civile? Orice fenomen climatic extrem este pentru noi un dezastru extrem. Si realitatea crunta este ca nu avem constituite nici un fel de sisteme nationale de raspuns, cat de cat coerente si functionale.
Sa ne fereasca Dumnezeu sa se petreaca vreun atentat in Bucuresti si sa trebuiasca sa se formeze culoare speciale pentru transporturile de urgenta pe strazile sau bulevardele noastre deja impract
Marko Bela a demisionat astăzi din Guvern
Preşedintele UDMR Marko Bela şi-a dat astăzi demisia din funcţia de vicepremier.
"Demisia mea nu se datorează unei insatisfacţii a activităţii mele în Guvern. Nu este un avertisment. UDMR rămâne în Guvern. (...) Eu voi continua să coordonez activitatea colegilor mei din Guvern, în calitate de preşedinte al UDMR", a precizat Marko Bela.
El a mai spus că de-a lungul mandatului său de vicepremier a participat la realizarea unor lucruri extrem de importante pentru ţară, precum integrarea României în Uniunea Europeană.
După referendumul din 19 mai, Bela a anunţat că se va retrage din Executiv pe data de 3 iulie, pentru a se putea dedica activităţilor de partid.
Preşedintele UDMR a spus că va avea consultări cu membrii conducerii UDMR, pentru a decide dacă va fi desemnată o altă persoană pentru funcţia de vicepremier. Marko Bela a deţinut funcţia de ministru de stat din decembrie 2004.
"Demisia mea nu se datorează unei insatisfacţii a activităţii mele în Guvern. Nu este un avertisment. UDMR rămâne în Guvern. (...) Eu voi continua să coordonez activitatea colegilor mei din Guvern, în calitate de preşedinte al UDMR", a precizat Marko Bela.
El a mai spus că de-a lungul mandatului său de vicepremier a participat la realizarea unor lucruri extrem de importante pentru ţară, precum integrarea României în Uniunea Europeană.
După referendumul din 19 mai, Bela a anunţat că se va retrage din Executiv pe data de 3 iulie, pentru a se putea dedica activităţilor de partid.
Preşedintele UDMR a spus că va avea consultări cu membrii conducerii UDMR, pentru a decide dacă va fi desemnată o altă persoană pentru funcţia de vicepremier. Marko Bela a deţinut funcţia de ministru de stat din decembrie 2004.
Numele lui Blaga, Frunzaverde si Duvac apar in „Dosarul Clisura“
Mugur Ciuvica sustine ca traficantii arestati in „Dosarul Clisura“ mentioneaza, in interceptarile convorbirilor telefonice, nume precum cele ale lui Vasile Blaga si Sorin Frunzaverde, dar si pe cel al lui Constantin Duvac, seful Directiei Cercetari Penale din cadrul IGP.
Numele fostilor ministri Vasile Blaga si Sorin Frunzaverde, dar si cel al sefului Directiei Cercetari Penale din cadrul IGP, comisarul Constantin Duvac, sunt strâns legate de “Dosarul Clisura”. Dezvaluirea a fost facuta de Grupul de Investigatii Politice (GIP) condus de Mugur Ciuvica si se bazeaza pe mai multe interceptari ale unor convorbiri telefonice, dar si pe marturiile unora dintre acuzati. Potrivit acestora, o parte din banii rezultati din contrabanda din “duty-free”-uri ar fi ajuns “la Bucuresti”, la “oameni mari”, precum Blaga, Frunzaverde sau comisarul Duvac. Cotidianul «Gardianul» a atras atentia, inca de la operarea primelor arestari in “Dosarul Clisura”, ca mai multi ofiteri de Politie retinuti au declarat in fata anchetatorilor ca primarul PD al comunei Pojejena ar fi controlat contrabanda din “duty-free”-uri, cu sprijinul fostului presedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, ajuns, ulterior, ministru al apararii.
Fostul ministru de interne Vasile Blaga, seful Directiei Cercetari Penale din cadrul IGP, comisarul Constantin Duvac, dar si ex-ministrul apararii nationale Sorin Frunzaverde ar fi fost „protectorii“ contrabandistilor din „duty-free“-urile de pe clisura Dunarii. Ipoteza a fost lansata de Grupul de Investigatii Politice (GIP) condus de Mugur Ciuvica si se bazeaza pe interceptari ale mai multor convorbiri telefonice care au avut loc intre inculpatii din „Dosarul Clisura“, dar si pe cateva marturii date in fata procurorilor DIICOT.
Reamintim ca „Dosarul Clisura“ s-a finalizat prin arestarea si trimiterea in judecata a primarului PD al comunei Pojejena, Omer Radovancovic, dar si a comandantului Politiei de Frontiera Caras, comisarul-sef Ion Cioanca, a sefului Sectorului Moldova Noua, subcomisarul Dorin Dolici Praja si a subcomisarului Nicusor Cocoana, responsabil cu prevenirea si combaterea infractiunilor transfrontaliere.
«Gardianul» a atras atentia inca de la primele arestari
Cotidianul «Gardianul» a prezentat, inca de la vremea operarii primelor arestari, o declaratie a subcomisarului Cocoana, potrivit caruia capul contrabandistilor, primarul Omer Radovancovic, ar fi beneficiat de sprijinul sefului Consiliului Judetean Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, propulsat intre timp
in functia de ministru al apararii nationale. „Toate magazinele duty-free sunt construite cu acordul IGPF-ului si Directiei Politiei de Frontiera. Inspectorul-sef a fost protejat de cel care l-a numit politic – Omer. Acesta a numit politic toti sefii de la frontiera, de la sef de sector pâna la seful inspectoratului, prin PD, al carui primar e. Omer Radovancovic a fost sprijinit de seful lui de la Resita, Frunzaverde“, a declarat, printre altele, subcomisarul Cocoana in fata anchetatorilor.
«El trimitea bani
pâna si lui Blaga, ministru de interne»
Grupul de Investigatii Politice a intrat in posesia declaratiei unuia dintre martorii din „Dosarul Clisura“. Martorul respectiv a relatat in fata anchetatorilor despre discutiile purtate cu subcomisarul Cocoana, cu privire la „sprijinul“ de care acesta beneficiaza „de la nivel inalt“: „Zicea (Nicusor Cocoana - n.r.) ca are legaturi foarte puternice la Bucuresti si ca doar datorita lui se poate face treaba in zona. In fiecare seara, cand se scoteau ilegal tigari din shopuri, in jur de 500 de euro i se dadeau direct lui Cocoana prin Lupu George (patron de duty-free, contrabandist – n.r.), reprezentantul tuturor shop-urilor. Cocoana sustinea ca din acesti bani o treime merge la seful lui, Cioanca, de la Oravita, unde intra si el, o treime la directorul Frontierei de la Timisoara si o treime la Bucuresti. El prin asta ne facea sa credem ca toti cei care dadeam cota parte lui putem sta linistiti, stiind ca treaba este lasata de sus, de la Bucuresti, ca el trimitea bani pana si lui Blaga, ministrul de interne“.
Frunzaverde apare in interceptarile telefonice
O serie de inregistrari ale convorbirilor telefonice, efectuate de SRI la cererea procurorilor DIICOT si cu incuviintarea presedintelui Tribunalului Caras-Severin, fac referire la Sorin Frunzaverde, la vremea respectiva presedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin. Una dintre inregistrari are loc intre George Lupu, unul dintre liderii contrabandistilor, si un anume Cristi, om de incredere al primarului Omer Radovancovic, in data de 25 ianuarie 2006, la ora 14:37:
Cristi: Da!
George Lupu: Cristi, eu am ajuns la Resita.
C.: Unde vrei sa ne vedem?
G.L.: Pai, nu stiu. Unde e Omer sa-i las asta? Unde e?
C.: Pai, eu nu stiu unde e, ca eu nu am vorbit cu el.
G.L.: Pai, tu unde esti?
C.: Eu, acuma, acasa.
G.L.: Pai, cred ca la Consiliu’ (judetean – n.r.) e el, nu? Pai, nu stiu, ca a zis ca se intalneste cu Frunzaverde, a zis.
C.: Da?
G.L.: Ca pentru asta adusei ala.
C.: Pai unde vrei sa ne vedem?
G.L.: Hai la Consiliu. Pai hai sa-i las...
Cateva zeci de minute mai tarziu, mai exact la ora 14.55, George Lupu este contactat telefonic de Omer Radovancovic:
George Lupu: Alo?!
Omer Radovancovic: Alo?! Hai! Unde esti tu? Poti sa vii in fata la Consiliu?
G.L.: Pai hai ca vin!
Trei zile mai tarziu, la ora 21.37, George Lupu discuta, tot telefonic, cu seful Vamii Port Moldova Veche, George Milutin:
George Lupu: Ca... asta, Omer, zise ca pleaca la Bucuresti maine cu Frunzaverde si ii zic: ba, nu stiu, vorbeste cu George, ca eu as vrea, sa stau o saptamana sa nu ma duc pe acolo. Stii!?
George Milutin: Foarte bine, foarte bine, e si indicat.
O jumatate de ora mai tarziu, la ora 22:11, George Lupu este sunat de primarul PD din Pojejena, Omer Radovancovic:
G.L.: Pai daca...iti dau eu, daca nu iti trebuie asa multi! Daca iti... Bani iti dau eu pentru Bucuresti!
O.R.: Da, bun. Cum vrei. Daca vrei... Eu stiu... Cum vrei tu. Ba, tu stii... Daca nu, maine seara. Cum crezi tu! Te gandesti!
In data de 1 martie, la ora 7.16, in timp ce Politia si Garda Financiara demarasera verificarile in magazinul sau duty-free, George Lupu este contactat de catre un angajat de-al sau, Sorin Corcoman:
S.C.: Alo?
G.L.: Da.
S.C.: Sorin sunt, tata.
G.L.: Da.
S.C.: Am luat cartela. Ce drac... ai reusit sa vorbesti cu cineva?
G.L.: Taticule, toti au telefoanele inchise.
S.C.: Ba... lasa!
G.L.: Uite, eu sunt cu Omer, toti au telefoanele inchise... Numai sa... trebuie... sa-l sun pe Frunzaverde.
S.C.: A! Si unde dracu’ il suni la sapte dimineata? Bun, noi terminam la opt jumate, noua cel tarziu suntem gata. Stii, dar iti dai seama, restul e varza pe acolo.
O zi mai tarziu, la sase minute dupa ora opt dimineata, George Lupu si Omer Radovancovic discuta despre cine i-ar fi putut turna, suspectandu-l pe primarul din Moldova Noua, Matei Lupu:
O.R.: Ti-am zis eu ca asta e! Dar ce, e valva in oras?!
G.L.: ‘Ai de capu’ meu, e dezastru! Deci, venira trei de la Vama, de la Brigada de la Timisoara...Deci, trimite Bucurestiul, Omere... Imi zisera astia de la Garda: Ba, George, nu stiu ce e la tine, dar Bucurestiul ne-a sunat azi-noapte mânca-ti-as...
O.R.: E mana lui! Eu am zis ca e mana lui, ca nu putea asta sa faca... o fi vorbit si asta, dar mana lui e de manevrat!
G.L.: Da, da.
O.R.: Iti dai seama ca a sunat undeva acolo la... si a zis: eu sunt primar, trimiteti pe astia de la... toti sunt corupti, ca de-aia n-a sunat la Politie, stia ca astia nu-l baga in seama...
G.L.: Spune-i lu’ ala, lu’ Frunzaverde, f.... in gura de nesimtit...
In aceeasi zi, la ora 19.05, George Lupu il suna pe Omer Radovancovic:
O.R.: Si am vorbit cu ala, ce-i sef, ii director sef, inspectorul de la Timis, cum il cheama pe ala?
G.L.: Chirila?
O.R.: Nu! ~la de la Timis, de la... nu de la... de la Timisoara, din Timisoara!
G.L.: E de la Politia Timis? Nu?!
O.R.: Cum drac?! A fost ala pe la... acolo, s-a dat la mine: ma, eu n-am treaba, sunt pus de PD, eu cu PD-ul tin, eu nu vreau sa fac fotesti la Dunare, eu asa! I-a fost frica, stii?! Ma f... in c..., sa va f...! Pe urma a venit Chirila sa-l sun eu pe Sorin, stii, pe sefu’ l-am sunat! Stii?!
«Constantin Duvac este prietenul meu cel mai bun»
Intr-o alta convorbire telefonica, care a avut loc in data de 5 martie 2006, la ora 16.55, adica in timpul anchetei, George Lupu incearca sa-l intimideze pe ofiterul Laurentiu Despa de la UM 0906 Caras-Severin, mentionand numele sefului Directiei Cercetari Penale din cadrul IGP, Constantin Duvac. La telefonul ofiterului asupra caruia se exercitau presiuni raspunde un anume „Micu“:
G.L.: Sa traiti!
Micu: Sa traiti! Cine-i?
G.L.: George. Georgica, Georgica, ala, baiatu’ cu panoplia, cu pistolul pe care ati zis ca mi-l dati si nu mi l-ati mai dat niciodata.
M.: Unde esti?
G.L.: La prietenul meu, la Omer.
M.: Scapasi?
G.L.: Scapai, scapai. Nu scapai, ca... Stiti?! Cineva ma suna de la Bucuresti, un prieten care...Duvac Constantin, daca-l cunoasteti...
M.: Da.
G.L.: Il stiti? Ati auzit de el?
M.: Deci, o sa va sune sa va spuna ceva.
M.: Asa.
G.L.: Poate nu va suna... Sa stiti ca ala e prietenul meu cel mai bun.
M.: Stiu ma. Daca tu imi zici.
G.L.: Deci, Duvac Constantin, ala, deci o sa...
M.: Da, e seful Directiei, da. Dar cu alalalte cand vorbim ceva? Ca acuma nu putem vorbi, ca...
G.L.: Maine vin la dumneavoastra.
M.: Hai, te-astept.
G.L.: Deci, dati-mi o cafea, un whisky si o apa minerala in birou
, direct la dumneavoastra vin.
M.: Hai.
Blaga si Frunzaverde neaga acuzatiile care li se aduc
Secretarul general al PD, Vasile Blaga, si vicepresedintele Sorin Frunzaverde resping acuzatiile formulate de Mugur Ciuvica potrivit carora acestia i-ar fi protejat pe contrabandistii de tigari de pe Clisura Dunarii, spunând ca afirmatiile GIP sunt doar „o tentativa jalnica de iesire din anonimat“.
Partidul Democrat nu a patronat sub nicio forma si prin niciunul dintre liderii sai actele la care face trimitere Mugur Ciuvica, se arata într-un comunicat de presa remis de PD, ca raspuns la acuzatiile lui Ciuvica potrivit carora cei doi democrati i-ar fi protejat pe cei care coordonau transporturile ilegale de tigari pe Clisura Dunarii.
„Actiunea acestuia este doar o noua încercare de a denigra personalitati si institutii, fara niciun fundament si fara niciun rezultat, atitudine în care Mugur Ciuvica s-a specializat în ultimii ani. Or, a face responsabili doi fosti ministri pentru presupuneri ale unor învinuiti, nu poate fi catalogat decât ca o tentativa jalnica de iesire din anonimat, pe care Mugur Ciuvica o exerseaza periodic“, conchid democratii.
Ministerul Public: DIICOT nu are in lucru vreun dosar cu Blaga
Biroul de presa al Ministerului Public (MP) a comunicat, ieri, pentru Mediafax, ca procurorii DIICOT nu au în lucru vreun caz referitor la o eventuala implicare a fostului ministru de interne, Vasile Blaga, în contrabanda cu tigari de pe Clisura Dunarii.
Numele fostilor ministri Vasile Blaga si Sorin Frunzaverde, dar si cel al sefului Directiei Cercetari Penale din cadrul IGP, comisarul Constantin Duvac, sunt strâns legate de “Dosarul Clisura”. Dezvaluirea a fost facuta de Grupul de Investigatii Politice (GIP) condus de Mugur Ciuvica si se bazeaza pe mai multe interceptari ale unor convorbiri telefonice, dar si pe marturiile unora dintre acuzati. Potrivit acestora, o parte din banii rezultati din contrabanda din “duty-free”-uri ar fi ajuns “la Bucuresti”, la “oameni mari”, precum Blaga, Frunzaverde sau comisarul Duvac. Cotidianul «Gardianul» a atras atentia, inca de la operarea primelor arestari in “Dosarul Clisura”, ca mai multi ofiteri de Politie retinuti au declarat in fata anchetatorilor ca primarul PD al comunei Pojejena ar fi controlat contrabanda din “duty-free”-uri, cu sprijinul fostului presedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, ajuns, ulterior, ministru al apararii.
Fostul ministru de interne Vasile Blaga, seful Directiei Cercetari Penale din cadrul IGP, comisarul Constantin Duvac, dar si ex-ministrul apararii nationale Sorin Frunzaverde ar fi fost „protectorii“ contrabandistilor din „duty-free“-urile de pe clisura Dunarii. Ipoteza a fost lansata de Grupul de Investigatii Politice (GIP) condus de Mugur Ciuvica si se bazeaza pe interceptari ale mai multor convorbiri telefonice care au avut loc intre inculpatii din „Dosarul Clisura“, dar si pe cateva marturii date in fata procurorilor DIICOT.
Reamintim ca „Dosarul Clisura“ s-a finalizat prin arestarea si trimiterea in judecata a primarului PD al comunei Pojejena, Omer Radovancovic, dar si a comandantului Politiei de Frontiera Caras, comisarul-sef Ion Cioanca, a sefului Sectorului Moldova Noua, subcomisarul Dorin Dolici Praja si a subcomisarului Nicusor Cocoana, responsabil cu prevenirea si combaterea infractiunilor transfrontaliere.
«Gardianul» a atras atentia inca de la primele arestari
Cotidianul «Gardianul» a prezentat, inca de la vremea operarii primelor arestari, o declaratie a subcomisarului Cocoana, potrivit caruia capul contrabandistilor, primarul Omer Radovancovic, ar fi beneficiat de sprijinul sefului Consiliului Judetean Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, propulsat intre timp
in functia de ministru al apararii nationale. „Toate magazinele duty-free sunt construite cu acordul IGPF-ului si Directiei Politiei de Frontiera. Inspectorul-sef a fost protejat de cel care l-a numit politic – Omer. Acesta a numit politic toti sefii de la frontiera, de la sef de sector pâna la seful inspectoratului, prin PD, al carui primar e. Omer Radovancovic a fost sprijinit de seful lui de la Resita, Frunzaverde“, a declarat, printre altele, subcomisarul Cocoana in fata anchetatorilor.
«El trimitea bani
pâna si lui Blaga, ministru de interne»
Grupul de Investigatii Politice a intrat in posesia declaratiei unuia dintre martorii din „Dosarul Clisura“. Martorul respectiv a relatat in fata anchetatorilor despre discutiile purtate cu subcomisarul Cocoana, cu privire la „sprijinul“ de care acesta beneficiaza „de la nivel inalt“: „Zicea (Nicusor Cocoana - n.r.) ca are legaturi foarte puternice la Bucuresti si ca doar datorita lui se poate face treaba in zona. In fiecare seara, cand se scoteau ilegal tigari din shopuri, in jur de 500 de euro i se dadeau direct lui Cocoana prin Lupu George (patron de duty-free, contrabandist – n.r.), reprezentantul tuturor shop-urilor. Cocoana sustinea ca din acesti bani o treime merge la seful lui, Cioanca, de la Oravita, unde intra si el, o treime la directorul Frontierei de la Timisoara si o treime la Bucuresti. El prin asta ne facea sa credem ca toti cei care dadeam cota parte lui putem sta linistiti, stiind ca treaba este lasata de sus, de la Bucuresti, ca el trimitea bani pana si lui Blaga, ministrul de interne“.
Frunzaverde apare in interceptarile telefonice
O serie de inregistrari ale convorbirilor telefonice, efectuate de SRI la cererea procurorilor DIICOT si cu incuviintarea presedintelui Tribunalului Caras-Severin, fac referire la Sorin Frunzaverde, la vremea respectiva presedinte al Consiliului Judetean Caras-Severin. Una dintre inregistrari are loc intre George Lupu, unul dintre liderii contrabandistilor, si un anume Cristi, om de incredere al primarului Omer Radovancovic, in data de 25 ianuarie 2006, la ora 14:37:
Cristi: Da!
George Lupu: Cristi, eu am ajuns la Resita.
C.: Unde vrei sa ne vedem?
G.L.: Pai, nu stiu. Unde e Omer sa-i las asta? Unde e?
C.: Pai, eu nu stiu unde e, ca eu nu am vorbit cu el.
G.L.: Pai, tu unde esti?
C.: Eu, acuma, acasa.
G.L.: Pai, cred ca la Consiliu’ (judetean – n.r.) e el, nu? Pai, nu stiu, ca a zis ca se intalneste cu Frunzaverde, a zis.
C.: Da?
G.L.: Ca pentru asta adusei ala.
C.: Pai unde vrei sa ne vedem?
G.L.: Hai la Consiliu. Pai hai sa-i las...
Cateva zeci de minute mai tarziu, mai exact la ora 14.55, George Lupu este contactat telefonic de Omer Radovancovic:
George Lupu: Alo?!
Omer Radovancovic: Alo?! Hai! Unde esti tu? Poti sa vii in fata la Consiliu?
G.L.: Pai hai ca vin!
Trei zile mai tarziu, la ora 21.37, George Lupu discuta, tot telefonic, cu seful Vamii Port Moldova Veche, George Milutin:
George Lupu: Ca... asta, Omer, zise ca pleaca la Bucuresti maine cu Frunzaverde si ii zic: ba, nu stiu, vorbeste cu George, ca eu as vrea, sa stau o saptamana sa nu ma duc pe acolo. Stii!?
George Milutin: Foarte bine, foarte bine, e si indicat.
O jumatate de ora mai tarziu, la ora 22:11, George Lupu este sunat de primarul PD din Pojejena, Omer Radovancovic:
G.L.: Pai daca...iti dau eu, daca nu iti trebuie asa multi! Daca iti... Bani iti dau eu pentru Bucuresti!
O.R.: Da, bun. Cum vrei. Daca vrei... Eu stiu... Cum vrei tu. Ba, tu stii... Daca nu, maine seara. Cum crezi tu! Te gandesti!
In data de 1 martie, la ora 7.16, in timp ce Politia si Garda Financiara demarasera verificarile in magazinul sau duty-free, George Lupu este contactat de catre un angajat de-al sau, Sorin Corcoman:
S.C.: Alo?
G.L.: Da.
S.C.: Sorin sunt, tata.
G.L.: Da.
S.C.: Am luat cartela. Ce drac... ai reusit sa vorbesti cu cineva?
G.L.: Taticule, toti au telefoanele inchise.
S.C.: Ba... lasa!
G.L.: Uite, eu sunt cu Omer, toti au telefoanele inchise... Numai sa... trebuie... sa-l sun pe Frunzaverde.
S.C.: A! Si unde dracu’ il suni la sapte dimineata? Bun, noi terminam la opt jumate, noua cel tarziu suntem gata. Stii, dar iti dai seama, restul e varza pe acolo.
O zi mai tarziu, la sase minute dupa ora opt dimineata, George Lupu si Omer Radovancovic discuta despre cine i-ar fi putut turna, suspectandu-l pe primarul din Moldova Noua, Matei Lupu:
O.R.: Ti-am zis eu ca asta e! Dar ce, e valva in oras?!
G.L.: ‘Ai de capu’ meu, e dezastru! Deci, venira trei de la Vama, de la Brigada de la Timisoara...Deci, trimite Bucurestiul, Omere... Imi zisera astia de la Garda: Ba, George, nu stiu ce e la tine, dar Bucurestiul ne-a sunat azi-noapte mânca-ti-as...
O.R.: E mana lui! Eu am zis ca e mana lui, ca nu putea asta sa faca... o fi vorbit si asta, dar mana lui e de manevrat!
G.L.: Da, da.
O.R.: Iti dai seama ca a sunat undeva acolo la... si a zis: eu sunt primar, trimiteti pe astia de la... toti sunt corupti, ca de-aia n-a sunat la Politie, stia ca astia nu-l baga in seama...
G.L.: Spune-i lu’ ala, lu’ Frunzaverde, f.... in gura de nesimtit...
In aceeasi zi, la ora 19.05, George Lupu il suna pe Omer Radovancovic:
O.R.: Si am vorbit cu ala, ce-i sef, ii director sef, inspectorul de la Timis, cum il cheama pe ala?
G.L.: Chirila?
O.R.: Nu! ~la de la Timis, de la... nu de la... de la Timisoara, din Timisoara!
G.L.: E de la Politia Timis? Nu?!
O.R.: Cum drac?! A fost ala pe la... acolo, s-a dat la mine: ma, eu n-am treaba, sunt pus de PD, eu cu PD-ul tin, eu nu vreau sa fac fotesti la Dunare, eu asa! I-a fost frica, stii?! Ma f... in c..., sa va f...! Pe urma a venit Chirila sa-l sun eu pe Sorin, stii, pe sefu’ l-am sunat! Stii?!
«Constantin Duvac este prietenul meu cel mai bun»
Intr-o alta convorbire telefonica, care a avut loc in data de 5 martie 2006, la ora 16.55, adica in timpul anchetei, George Lupu incearca sa-l intimideze pe ofiterul Laurentiu Despa de la UM 0906 Caras-Severin, mentionand numele sefului Directiei Cercetari Penale din cadrul IGP, Constantin Duvac. La telefonul ofiterului asupra caruia se exercitau presiuni raspunde un anume „Micu“:
G.L.: Sa traiti!
Micu: Sa traiti! Cine-i?
G.L.: George. Georgica, Georgica, ala, baiatu’ cu panoplia, cu pistolul pe care ati zis ca mi-l dati si nu mi l-ati mai dat niciodata.
M.: Unde esti?
G.L.: La prietenul meu, la Omer.
M.: Scapasi?
G.L.: Scapai, scapai. Nu scapai, ca... Stiti?! Cineva ma suna de la Bucuresti, un prieten care...Duvac Constantin, daca-l cunoasteti...
M.: Da.
G.L.: Il stiti? Ati auzit de el?
M.: Deci, o sa va sune sa va spuna ceva.
M.: Asa.
G.L.: Poate nu va suna... Sa stiti ca ala e prietenul meu cel mai bun.
M.: Stiu ma. Daca tu imi zici.
G.L.: Deci, Duvac Constantin, ala, deci o sa...
M.: Da, e seful Directiei, da. Dar cu alalalte cand vorbim ceva? Ca acuma nu putem vorbi, ca...
G.L.: Maine vin la dumneavoastra.
M.: Hai, te-astept.
G.L.: Deci, dati-mi o cafea, un whisky si o apa minerala in birou
, direct la dumneavoastra vin.
M.: Hai.
Blaga si Frunzaverde neaga acuzatiile care li se aduc
Secretarul general al PD, Vasile Blaga, si vicepresedintele Sorin Frunzaverde resping acuzatiile formulate de Mugur Ciuvica potrivit carora acestia i-ar fi protejat pe contrabandistii de tigari de pe Clisura Dunarii, spunând ca afirmatiile GIP sunt doar „o tentativa jalnica de iesire din anonimat“.
Partidul Democrat nu a patronat sub nicio forma si prin niciunul dintre liderii sai actele la care face trimitere Mugur Ciuvica, se arata într-un comunicat de presa remis de PD, ca raspuns la acuzatiile lui Ciuvica potrivit carora cei doi democrati i-ar fi protejat pe cei care coordonau transporturile ilegale de tigari pe Clisura Dunarii.
„Actiunea acestuia este doar o noua încercare de a denigra personalitati si institutii, fara niciun fundament si fara niciun rezultat, atitudine în care Mugur Ciuvica s-a specializat în ultimii ani. Or, a face responsabili doi fosti ministri pentru presupuneri ale unor învinuiti, nu poate fi catalogat decât ca o tentativa jalnica de iesire din anonimat, pe care Mugur Ciuvica o exerseaza periodic“, conchid democratii.
Ministerul Public: DIICOT nu are in lucru vreun dosar cu Blaga
Biroul de presa al Ministerului Public (MP) a comunicat, ieri, pentru Mediafax, ca procurorii DIICOT nu au în lucru vreun caz referitor la o eventuala implicare a fostului ministru de interne, Vasile Blaga, în contrabanda cu tigari de pe Clisura Dunarii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
