Tăriceanu la Chişinău

„România vă este alături în eforturile de apropiere a Moldovei de UE”, este mesajul politic pe care a dorit să-l sublinieze premierul român Călin Popescu Tăriceanu, care s-a aflat vineri în prima sa vizită oficială la Chişinău, aceasta fiind şi prima vizită oficială în RM a unui şef al guvernului de la Bucureşti în ultimii opt ani. Se pare că vizita a avut scopul de a dezamorsa tensiunile instalate în relaţiile moldo-române în ultimele luni, ca urmare a unor acuzaţii dure de „amestec în treburile interne ale statului” lansate de Chişinăul oficial în adresa Bucureştiului, care au avut ca replică o reacţie diplomată, dar fermă de peste Prut.

„Suişuri” fără „coborâşuri”

În aparenţă, „solia de pace” a funcţionat. Cel puţin dacă e să credem declaraţiilor optimiste făcute de premierul moldovean şi omologul său de la Bucureşti. Adresându-i-se lui Tarlev cu „dragă Vasile”, premierul român a subliniat că are o relaţie personală foarte bună cu şeful executivului de la Chişinău şi şi-a exprimat încrederea că vizita va relansa relaţia bilaterală româno-moldoveană, care să aibă doar „suişuri”, evitând „coborâşurile” din ultima perioadă.

Fond pentru Moldova

„Mesajul pe care îl dau este unul foarte clar - UE are uşile deschise pentru Moldova”, a menţionat Tăriceanu, accentuând că „România ca ţară membră a UE va fi cel mai puternic şi mai constant susţinător al aspiraţiilor europene ale RM”. În acest sens, şeful executivului român a anunţat că i-a propus omologului său moldovean crearea unui fond de dezvoltare şi cooperare al României, menit a ajuta proiecte economice, de infrastructură şi culturale pe care autorităţile RM le consideră importante pentru aderarea sa europeană.

Totodată, Tăriceanu a precizat că România este dispusă să ofere, pe lângă sprijinul politic, şi experienţa acumulată de autorităţile române în procesul de integrare europeană, oferind în acest sens acquis-ul comunitar tradus deja în limba română şi care ar scuti Chişinăul de costuri şi eforturi imense. Întrebat de jurnalişti dacă Chişinăul va accepta oferta părţii române, Tarlev a menţionat că RM este interesată în obţinerea oricărui ajutor privind aderarea europeană, inclusiv a acquis-ului european (potrivit unor surse însă, Chişinăul vrea să-l traducă de sine stătător în „limba moldovenească”).

Nevoie de investiţii

Cei doi premieri au discutat, de asemenea, despre colaborare comercial-economică şi proiecte comune în domenii de infrastructură, energetică, dezvoltare transfrontalieră.

Proiectele enunţate nu sunt însă noi, ci acele de care se vorbeşte de ani de zile: Tarlev a pomenit de construcţia liniei de transport energetic pe traseul Dnepropetrovsk - Bălţi - Suceava, iar Tăriceanu a vorbit de interesul României pentru portul de la Giurgiuleşti.

Aspectele economice au fost abordate şi la Forumul economic moldo-român, la care a participat o importantă delegaţie de oameni de afaceri de peste Prut. Premierul român, la fel ca şi ministrul Economiei şi Finanţelor de la Bucureşti, Varujan Vosganian, a subliniat că dezvoltarea economică a RM nu poate fi asigurată decât printr-un aflux consistent de investiţii străine directe. Tăriceanu şi-a exprimat încrederea că investitorii români vor considera RM drept un teren fertil în care îşi pot dezvolta mult mai uşor afacerile datorită factorului sentimental, istoric, lingvistic şi cultural comun. În cadrul vizitei s-a convenit organizarea unei şedinţe comune a guvernelor celor două ţări, o dată pe an, alternativ la Bucureşti şi Chişinău, în care să se discute mai concret proiectele comune. De asemenea, şi Camerele de Comerţ şi Industrie din cele două ţări au convenit să se întrunească în şedinţe comune.

Consulatele în ceaţă

Discuţiile nu au putut evita şi câteva subiecte spinoase din relaţiile bilaterale - vizele şi cetăţenia română pentru basarabeni. Premierul Tăriceanu a asigurat autorităţile moldovene că România nu urmăreşte niciun alt interes, decât că încearcă să vină în întâmpinarea solicitărilor cetăţenilor RM. „Au existat în trecut anumite speculaţii care au aruncat o lumină nefavorabilă asupra acestei probleme. Cred că temerile nu sunt îndreptăţite din partea RM. Autorităţile române sunt dispuse să trateze problema extrem de corect, în baza acordurilor şi legislaţiei europene”, a subliniat Tăriceanu la briefingul oficial ţinut împreună cu premierul moldovean. Ulterior, la încheierea vizitei, premierul român a declarat presei că a cerut autorităţilor de la Chişinău să analizeze posibilitatea deschiderii birourilor consulare din Bălţi şi Cahul, fără să primească, deocamdată, un răspuns. Totodată, Tăriceanu a comunicat că în curând Consulatul de la Chişinău ar putea trece într-o locaţie mai spaţioasă, care să ofere o capacitate mai mare de procesare a solicitărilor de viză.

Tarlev s-a cam bâlbâit, fiind întrebat când vor fi deschise consulatele româneşti la Bălţi şi Cahul: „Guvernele ambelor ţări sunt preocupate şi cointeresate în crearea condiţiilor de libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului, inclusiv şi a cetăţenilor. Am convenit că specialiştii vor analiza şi în caz că a fi necesitate respectiv vor întreprinde toate acţiunile ce se impun pentru lichidarea impedimentelor sau incomodităţilor...”.

La un banc cu Voronin

Tăriceanu a avut o întrevedere şi cu preşedintele moldovean. Afişând bucurie, V. Voronin a început dialogul din mers, interesându-se „cum îi vremea în România”, iar în drum spre biblioteca de la preşedinţie l-a înveselit pe Tăriceanu cu un banc, după care, la masă, s-a plâns de consecinţele nefaste ale secetei. Cu uşile închise, cei doi au discutat, după cum ne informează Serviciul de presă al preşedintelui, despre proiecte bilaterale, energie, investiţii. Dar nu numai. Presa de peste Prut îl citează pe C. P. Tăriceanu, care susţine că a fost informat de V. Voronin despre discuţiile avute de acesta, la Moscova, cu preşedintele Putin, precum şi asupra relaţiilor dintre RM şi Rusia. „…Mi s-a părut, prin discuţiile pe care le-am avut în particular, cât şi prin participarea la dineul ce a fost oferit ulterior, că dovedeşte interes faţă de redeschiderea relaţiei cu România şi de rezolvare a problemelor pe care în acest moment le avem în suspans”, a spus Tăriceanu, cu referire la Voronin.

Spre deosebire de preşedintele României, Traian Băsescu, premierul român nu a făcut băi de mulţime la Chişinău (lumea nici nu s-a adunat să-l salute, aşa cum s-a întâmplat la vizita lui Băsescu) şi nu a mers să vorbească cu zecile de oameni care stau ore sau chiar zile în şir la coadă în faţa Consulatului României, pentru a obţine viza. În schimb, el a onorat invitaţia preşedintelui Voronin şi, imediat după întrevederea tete-a-tete, a urcat împreună cu el în „Mercedes”-ul prezidenţial şi a plecat la Combinatul de vinuri „Mileştii Mici”, alături de delegaţiile oficiale ale celor două ţări.

Tratatul şi „limba moldovenească”

Întrebat de „Moldova-1” de ce România nu acceptă propunerea RM de a semna un tratat politic de bază între cele două state, Tăriceanu a spus că „modelul „tratat politic de bază” este total depăşit la nivel european”, pronunţându-se pentru semnarea unui acord politic bilateral, care „să vizeze mai ales prezentul şi viitorul pe componenta de cooperare între ţările noastre şi pe sprijinirea aspiraţiilor RM de apropiere de UE”. Totodată, el a accentuat că acordul „trebuie să pornească de la o premisă pe care în România nimeni nu are nici cea mai mică intenţie să o conteste - a suveranităţii şi independenţei RM”. Deja la Bucureşti, premierul român a declarat că invocarea „limbii moldoveneşti sau a altor astfel de concepte nu vor ajuta la o apropiere şi un climat de încredere între România şi RM, iar relaţiile bilaterale vor fi conforme aşteptărilor celor două popoare odată ce aceste probleme sunt depăşite”.

Întâlniri la Ambasada României

Ultimul punct din programul chişinăuian al premierului Tăriceanu a fost întâlnirea cu reprezentanţii societăţii civile, inclusiv cu lideri de partide, la Ambasada României. Acolo au fost invitaţi şi foştii deţinuţi politici Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, care însă au lipsit, invocând motive personale. N-a fost prezent la ambasadă nici noul primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă motivându-şi absenţa prin faptul că a fost suprasolicitat de audienţa cetăţenilor la primărie. El a menţionat, totodată, că nici nu a primit o invitaţie pentru o întâlnire la nivel oficial, fiind anunţat doar printr-un fax despre întâlnirea de la ambasadă.

Şi la ambasadă, presa a avut acces doar pentru câteva minute de filmări protocolare. După aproximativ o oră, la solicitarea jurnaliştilor, Călin Popescu Tăriceanu a făcut un bilanţ al vizitei sale la Chişinău, declarându-se optimist în ceea ce priveşte rezultatele ei. „Este foarte greu de spus dacă vizita şi-a atins scopurile, o să vedem în perioada în care urmează. Eu sunt optimist, pentru că discuţiile pe care le-am avut mi s-au părut deschise şi sincere. Atât în plan politic, cât şi în cel economic, sunt perspective care pe mine mă bucură”, a concluzionat premierul român.