NATO pune la zid Armata Română

Dotările depăşite şi condiţiile improprii din Armata Română construiesc o imagine neatractivă pentru NATO

Un raport pentru analiza apărării din cadrul Pactului Nord-Atlantic vorbeşte despre carenţe ale înzestrării şi achiziţii neprioritare în toate structurile militare

NATO a emis, anul acesta, un raport prin care scoate în evidenţă minusurile Armatei Române. Potrivit comitetului pentru analiza apărării din cadrul structurii euroatlantice, România investeşte în proiecte militare neprioritare pentru NATO, are o contribuţie modestă la operaţiunile aeriene şi navale ale Alianţei şi nu îndeplineşte baremul minim de forţe terestre ce pot fi susţinute în misiunile internaţionale.

Documentul
a fost prezentat pe 24 aprilie, la Bruxelles, de adjunctul asistentului Secretariatului general al NATO, Holger Pfeiffer, şi face parte din Capitolul de Ţară pentru România, denumit Overview. După ce delegaţia română de la Bruxelles a obţinut declasificarea raportului, acesta a fost prezentat Comisiei de Apărare din parlament şi Ministerului Finanţelor, în vederea susţinerii proiectului de buget. Raportul NATO arată că ţara noastră "nu va putea pune la dispoziţia Alianţei capabilităţile solicitate pe termen mediu şi se confruntă cu dificultăţi în finanţarea procesului de sprijin de luptă şi sprijin logistic". Anul acesta, Ministerul Apărării s-a limitat la a publica pe internet programele de achiziţii şi costurile lor probabile. Deşi va trebui să înlocuiasă avioanele MiG până în 2010, MAp nu a purtat nici măcar discuţii preliminare cu Alenia Aeronautica, Gripen sau Lockheed Martin, firmele care şi-au anunţat deja intenţia de a livra avioane de luptă.

Penurie în toate structurile

NATO a mai subliniat
faptul că Statul Major al Forţelor Navale are prevăzute fonduri însemnate pentru achiziţia de vase de patrulare rapide şi reactivarea submarinului Delfinul, proiecte care nu constituie însă priorităţi pentru Alianţă. În luna martie, Ministerul Apărării a făcut publice costurile programelor care au nemulţumit
NATO: 700 milioane de euro pentru cumpărarea a patru corvete multifuncţionale şi 16 milioane de euro pentru reoperaţionalizarea submarinului Delfinul. Singurul submarin din dotarea Armatei Române a fost cumpărat în 1985, de la Uniunea Sovietică, cu 40 milioane de dolari. Fostul ministru al apărării Sorin Frunzăverde a anunţat, în luna decembrie a anului trecut, reabilitarea Delfinului, care nu mai funcţionează de 11 ani, în „cel mult cinci luni". Lucrările nu au început încă.

De asemenea, structura militară euroatlantică a specificat în raportul prezentat la Bruxelles că Statul Major al Forţelor Terestre nu poate asigura dislocarea şi susţinerea în teatrele de operaţiuni a opt la sută din totalul militarilor aflaţi în subordinea sa, indicator stabilit la summitul NATO de la Istanbul, din 2004. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a hotărât o participare maximală, în misiunile internaţionale, de 2.900 de militari, în 2007, şi de peste 3.200 militari, în 2008, cifre pe care Statul Major al Forţelor Terestre nu ni le-a comunicat, motivând că „informaţiile respective sunt exceptate de la liberul acces al persoanelor". În plus
, potrivit NATO, Ministerul Apărării trebuie să aibă un număr de 70.000 de militari până în 2015, în condiţiile în care efectivele prevăzute pentru sfârşitul anului 2007 însumează 75.000 de militari. Raportul prezentat de Holger Pfeiffer readuce în discuţie şi problema incapacităţii Forţelor Aeriene şi Navale de a contribui la acţiunile NATO. Principalul motiv: dotarea precară. Marina română participă la exerciţii internaţionale cu fregate, corvete, dragoare şi torpiloare vechi de peste 20 de ani. Forţele Aeriene se bazează în continuare pe avioanele MiG-21 Lancer, modernizate pentru ultima dată în 1992 şi care, după 2010, vor merge la casat, pe avioanele de transport din seria Antonov, fabricate în anii ’60, şi pe modelul C-130 Hercules, datând din 1958.

BAE Systems, anchetată din nou pentru contractul „Fregatele"

Biroul
britanic pentru Fraude Grave va demara o anchetă împotriva mai multor oficiali din cadrul companiei
de armament BAE Systems, printre cazurile vizate numărându-se şi contractul încheiat cu România pentru cele două fregate, conform publicaţiei „The Sunday Telegraph". Navele "Regele Ferdinand" şi "Regina Maria" au costat 170 de milioane de euro în 2004, însă informaţiile privind un posibil comision de peste 10 milioane de euro sunt încă de actualitate.