Rodica Stanoiu zice ca alta formula legala decat subordonarea PNA ministerului nu exista

Procurorul general al tarii este numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei. Procurorii generali adjuncti sunt numiti de ministrul Justitiei, deoarece se afla sub autoritatea Ministerului Justitiei. O alta formula care s-ar fi adoptat in legatura cu numirea sefului Parchetului National Anticoruptie (care are rang de procuror general adjunct) iesea din cadrul legal", "a tunat si-a fulgerat", ieri, ministrul Rodica Stanoiu. Cu alte cuvinte, numai domnia sa este indreptatita sa numeasca legal seful Parchetului Anticoruptie. Suparata foc pe ziaristii care i-au rastalmacit declaratiile, Stanoiu a tinut sa sublinieze faptul ca "Guvernul a aprobat singura varianta de act normativ care respecta Constitutia si Legea de organizare judecatoreasca" atunci cand a plasat PNA sub tutela Ministerului Justitiei. Vorbind despre "autoritatea" Parchetului Anticoruptie, ministrul Justitiei a precizat ca, in nici o tara (cu exceptia Ungariei, unde procurorul general este ales de Parlament), PNA nu este o institutie independenta. "Stanoiu a mai spus ca este exclus ca fostii colaboratori sau informatori ai Securitatii sa lucreze in PNA", pe motiv ca statutul de magistrat este incompatibil cu orice forma de fost colaborator al Securitatii. "Socotesc ca actul normativ respecta Constitutia. De cand am preluat mandatul, niciodata, in nici un fel, nu m-am amestecat in vreun dosar concret, n-am dat nici o directiva Parchetului", a subliniat Stanoiu. Marti, Camera Deputatilor a adoptat proiectul de Lege privind infiintarea Parchetului National Anticoruptie. Desi deputatii din Comisia juridica modificasera textul, in sensul acordarii unei autonomii PNA, majoritatea PSD din Camera Deputatilor a reusit sa rastoarne raportul Comisiei. Astfel, PNA devine un instrument politic la dispozitia guvernantilor. Proiectul de lege privind PNA urmeaza sa fie dezbatut si aprobat de plenul Senatului. Banca Mondiala condamna lipsa independentei Justitiei in Romania Autorii raportului fac referire la numeroasele schimbari din functie ale presedintilor de tribunale, precum si la numirea sotului ministrului Justitiei ca judecator la Curtea Constitutionala. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa aiba buget si personal proprii, pentru a nu mai fi o anexa a Ministerului Justitiei Ieri, in cadrul unui simpozion, a fost prezentata "analiza-diagnostic" a Bancii Mondiale referitoare la sistemul judiciar si legislativ din Romania. Au fost prezenti ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, si directorul pentru Romania al Bancii Mondiale, Andrew Vorkink. Analiza a identificat trei deficiente-cheie, respectiv legislatia imprecisa si instabila (care reprezinta o cauza a coruptiei si care a determinat diminuarea increderii investitorilor in cadrul legal); capacitatea inadecvata de elaborare a legilor; lipsa transparentei in procesul de elaborare legislativa. Printre recomandarile facute Romaniei se afla reducerea numarului ordonantelor de urgenta si asigurarea transparentei si a consultarilor publice la elaborarea proiectelor de legi. In ceea ce priveste Justitia, raportul Bancii Mondiale consemneaza, la capitolul "probleme", supravegherea de catre Ministerul Justitiei a justitiei si lipsa independentei institutionale, criticand "rolul crucial" al ministerului, precum si faptul ca acesta nu a atribuit Consiliului Superior al Magistraturii buget si personal proprii. Expertii Bancii Mondiale insista asupra faptului ca procesul de numire si promovare a judecatorilor este semnificativ influentat de Ministerul Justitiei, intrucat acesta face nominalizarile catre CSM. Imixtiunea politicului in justitie este sustinuta inclusiv prin faptul ca actuala Putere a schimbat din functii un numar mare de presedinti de instante. Nu este uitat nici sotul ministrului Rodica Stanoiu, numit judecator la Curtea Constitutionala la scurt timp dupa castigarea alegerilor de catre PDSR.