N-avem voie în pădure să culegem fragi şi mure!

upă 1990, pădurile româneşti au intrat într-un proces de distrugere sistematică. Aşa că, în an electoral, legiuitorul a judecat strâmb şi a decis să schimbe Codul Silvic adoptat în 1996. Că a decis să-l schimbe şi poate să-l şi adapteze noilor nevoi nu ar fi un lucru aşa rău, însă de aici şi până la a include în el aberaţii hilare este deja prea mult. Spre exemplu, dacă în celelalte ţări europene oricine poate culege din pădure ciuperci comestibile sau fructe de pădure, dacă este vorba de cantităţi mici, destinate strict uzului propriu, în România articolul 58 al noului Cod Silvic prevede că toate acestea sunt declarate proprietatea celui care deţine pădurea şi este nevoie de aviz sau autorizaţie pentru orice recoltare, neprevăzându-se excepţii sau limite. a prima vedere, noul Cod Silvic, publicat deja în Monitorul Oficial nr. 238/27 martie 2008, poate părea o lege modernă şi mult mai bună decât vechiul Cod datând din 1996, dar lasă loc la interpretări în privinţa administrării pădurilor şi atrage critici. La
o privire mai atentă, acest Cod arată că cei care l-au redactat şi aprobat nu l-au citit şi nu l-au înţeles, iar alţii au acţionat cu bună ştiintă când au inserat multiplele aberaţii pe care le conţine. Noul Cod Silvic aduce schimbări în privinţa administrării pădurilor, dar lasă loc la interpretări care au creat imediat conflicte. Proiectul de lege al noului Cod Silvic, aşa cum a ieşit de la Senat, lasă portiţe deschise pentru a permite distrugerea pădurilor, în loc să le protejeze. Aceasta este concluzia directorului executiv al Asociaţiei turistice sportive, civice şi ecologiste "Clubul de cicloturism Napoca", Radu Mititean. Acesta ne-a prezentat câteva argumente care nu ascund niciun echivoc. În primul rând, proiectul este permisiv în privinţa scoaterii de terenuri din fondul forestier. Astfel, terenurile de până la un hectar pot fi scoase din fondul forestier foarte uşor, doar cu aprobări de la Inspectoratele Silvice. Mititean spune că această procedură poate naşte noi abuzuri, existând riscul ca actuala suprafaţă împădurită a ţării să scadă şi mai mult. Suntem singurii europeni care permit păşunatul în pădure În al doilea rând, proiectul nu stabileşte că toate pădurile, indiferent de forma de proprietate şi de mărime, trebuie să fie administrate de un ocol silvic. Asta nu are cum ajuta proprietarii persoane fizice sărace să-şi păstreze pădurile, spune Mititean. Noul Cod ar putea permite păşunatul în păduri, atât în cele de producţie, cât şi în cele de protecţie, ceea ce va duce la distrugerea puieţilor. Se pare că România este singura ţară din Uniunea Europeană care permite acest lucru. Prin noua lege se consfinţeşte monopolul administrării parcurilor naţionale şi naturale
de către un agent economic interesat, prin definiţie, în primul rând de exploatarea pădurii, nu de protecţia ei. Noul Cod permite scoaterea din circuitul silvic a unor suprafeţe forestiere şi defrişarea lor sau ridicarea de vile/case de vacanţă în pădure, astfel încât acele păduri pot deveni uşor şi repede altceva decât pădure. De asemenea, prin noul Cod Silvic se forţează într-un mod ridicol, inclusiv din punct de vedere al tehnicii legislative, construcţia de drumuri forestiere, proclamând textual că "mărirea gradului de accesibilizare a fondului forestier constituie o condiţie de bază a gestionării durabile a pădurilor". Deci asta era: din lipsă de drumuri forestiere, nu s-au putut până acum gestiona durabil pădurile României. Apoi, noul Cod Silvic, în loc să înăsprească normele şi condiţiile de autorizare şi realizare a drumurilor, dezechilibrează domeniul şi acordă o "libertate" greu justificabilă logic şi legal
. Aşadar, s-a prevăzut că pentru construirea de noi drumuri forestiere nu mai este nevoie nici măcar de autorizaţie de construire.